Eșecul legii salarizării, oficializat miercuri seară chiar de președintele României, s-a transformat într-un nou război între PNL și PSD, cu acuzații de incompetență, populism, minciună și fugă de răspundere. Ilie Bolojan prezintă cifrele negocierilor și susține că social-democrații au cerut tot mai mulți bani, pentru ca în final să refuze proiectul. Sorin Grindeanu spune la rândul lui că Guvernul a fost incapabil să elaboreze o lege bună și încearcă acum să dea vina pe alții.
Schimbul de replici vine după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un acord și „și-au asumat, împreună”, pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR.
Bolojan respinge însă ideea unei răspunderi împărțite și arată exclusiv spre PSD, partid pe care îl acuză că a compromis „în mod iresponsabil și populist” atât șansa încasării banilor europeni, cât și adoptarea unei legi care să aducă ordine în sistemul bugetar.
„Partidul Național Liberal a făcut tot ce a fost posibil, a căutat toate soluțiile pentru a ajunge la un acord privind susținerea legii salarizării, dar s-a izbit de ipocrizia și fuga de răspundere a PSD”, a transmis liderul PNL într-o postare pe Facebook.
Trei sume în negocieri: 15,5, 8 și 12 miliarde de lei
Potrivit lui Bolojan, trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD nu au reușit să finalizeze proiectul început în 2022.
El susține că fostul ministru al Muncii Petre-Florin Manole a lăsat în urmă un proiect cu o anvelopă salarială de 15,5 miliarde de lei, peste nivelul pe care bugetul României l-ar fi putut suporta.
Ulterior, Sorin Grindeanu ar fi acceptat o anvelopă de 8 miliarde de lei în negocierile organizate de Administrația Prezidențială. PSD ar fi cerut apoi majorarea acesteia până la 12 miliarde de lei, dar în cele din urmă nu ar mai fi susținut nici această variantă.
„De ce? Din populism, lașitate, dar și din dorința de a păstra un sistem de privilegii pentru unii bugetari și lideri sindicali”, afirmă Bolojan.
Liderul PNL acuză PSD că apără un sistem în care veniturile unor angajați rămân dependente de deciziile șefilor, în locul unor reguli clare și al unor criterii unitare de salarizare.
Ce reprezintă aceste miliarde și de unde vin cele 770 de milioane de euro
Sumele invocate de Ilie Bolojan – 8, 12 și 15,5 miliarde de lei – se referă la costul pe care aplicarea diferitelor variante ale legii l-ar fi avut asupra bugetului național. Cu cât anvelopa salarială era mai mare, cu atât statul trebuia să aloce mai mulți bani pentru aplicarea noilor grile de salarizare.
Cele 770 de milioane de euro reprezintă însă altceva. Nu sunt bani destinați plății sau majorării salariilor bugetarilor, ci fonduri europene din PNRR, condiționate de îndeplinirea reformei salarizării în sectorul public.
Prin această reformă, România s-a angajat să introducă reguli mai clare pentru stabilirea salariilor și să reducă diferențele nejustificate dintre angajați aflați pe posturi și niveluri de responsabilitate comparabile.
Disputa dintre partide a fost, așadar, dublă: cum să fie împărțiți banii între diferitele categorii de bugetari și cât își permite statul să cheltuiască fără să agraveze deficitul.
Bolojan spune că ultima variantă fusese acceptată de Comisia Europeană
Bolojan respinge și acuzațiile potrivit cărora proiectele ar fi fost ținute secrete și nu ar fi existat suficiente consultări.
„Nu au existat consultări? Fals! Au fost nenumărate runde de consultări, atât politice, cât și cu sindicatele, derulate la ministere și în grupul de lucru de la Cotroceni”, spune el.
Potrivit liderului PNL, trei variante ale legii au fost trimise echipei tehnice a Comisiei Europene, iar proiectele și răspunsurile primite de la Bruxelles au fost comunicate partidelor. Numai ultima variantă ar fi fost considerată compatibilă cu cerințele jalonului din PNRR.
La ultima reuniune organizată de Administrația Prezidențială, PNL și USR și-ar fi exprimat susținerea pentru această formă a legii.
Liberalii au analizat și posibilitatea de a depune singuri proiectul în Parlament. Bolojan susține că au renunțat deoarece, fără un acord politic, legea ar fi putut fi modificată prin amendamente care să crească din nou cheltuielile salariale peste nivelul suportabil pentru buget.
„Un asemenea risc nu putea fi asumat”, explică liderul PNL.
El acuză PSD că nu ar fi intenționat niciodată să voteze legea și că încearcă acum să transfere răspunderea asupra liberalilor. „Pentru a-și justifica faptele, PSD minte cu nerușinare, aruncând vina pe cei care au făcut tot posibilul pentru a găsi un consens ca legea să treacă”, afirmă Bolojan.
- PSD aruncă pisica în scandalul legii salarizării: Bolojan, Pîslaru și PNL trebuie să răspundă pentru posibila pierdere a banilor din PNRR
Grindeanu: Guvernul nu poate cere Parlamentului să voteze orice lege
Din războiul declarațiilor nu putea lipsi Sorin Grindeanu. El susține că interesul României nu poate fi separat de cel al profesorilor, medicilor și al celorlalți angajați care asigură funcționarea serviciilor publice.
Liderul PSD consideră că necesitatea îndeplinirii jalonului din PNRR nu justifică adoptarea unui proiect indiferent de efectele sale.
„PNRR nu poate fi folosit ca argument pentru a cere Parlamentului să voteze ORICE lege, indiferent cum este făcută și ce efecte produce. Guvernul avea o obligație foarte simplă: să facă o lege bună, echitabilă și care să fie acceptată de societate. A fost incapabil să o facă, iar acum încearcă să transforme propria incompetență într-o vină exclusivă a altora”, afirmă Grindeanu.
Potrivit acestuia, forma actuală a legii nu ar avea nici măcar susținerea tuturor ministerelor din Guvern, ar fi respinsă de marile confederații sindicale și ar încălca acordul convenit de partide la Palatul Cotroceni.
Grindeanu mai susține că proiectul a provocat nemulțumiri inclusiv în Comisia Europeană. Afirmația sa intră în contradicție directă cu versiunea prezentată de Bolojan, potrivit căreia ultima formă a legii fusese considerată corespunzătoare pentru îndeplinirea jalonului.
Liderul PSD îl acuză pe Bolojan că nu a discutat suficient cu oamenii afectați de reformă și că încearcă din nou să transfere costurile asupra populației.
„Suntem în fața aceluiași tipar pe care l-am văzut pe tot parcursul guvernării domnului Bolojan: nu există dialog și povara este pusă pe umerii oamenilor”, spune Grindeanu. „Explicațiile se schimbă. Nota de plată o plătesc românii”, adaugă liderul PSD.
El afirmă că PSD susține îndeplinirea jalonului și încasarea banilor europeni, dar nu acceptă actualul proiect. „Vrem banii europeni. Vrem jalonul îndeplinit. Vrem o lege a salarizării care să repare inechitățile. Dar vrem o lege bună. Pentru români se fac reformele, nu împotriva lor, dle Bolojan!”, își încheie Grindeanu mesajul.
Dincolo de acuzațiile reciproce, rezultatul rămâne același: legea nu a fost adoptată la timp, iar România pierde 770 de milioane de euro din PNRR. Cele patru partide s-au angajat să încerce adoptarea ei până la sfârșitul anului, cu respectarea anvelopei salariale convenite cu Comisia Europeană.
G.P.
Bătălia pentru petrolul iranian: SUA pun China în fața unei alegeri dificile
FCSB anunță plecarea lui Daniel Bîrligea: Cifrele afacerii
Restricții pentru mașinile clasice în localități. Primăriile trebuie să delimiteze zone fără poluare în următorul an
PSD aruncă pisica în scandalul legii salarizării: Bolojan, Pîslaru și PNL trebuie să răspundă pentru posibila pierdere a banilor din PNRR
