Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, avertizează că România nu își poate permite majorări salariale care să depășească posibilitățile bugetare, în contextul în care riscul unei retrogradări a ratingului de țară este mult mai important decât miza îndeplinirii jalonului din PNRR privind legea salarizării.
Declarațiile au fost făcute joi, la Palatul Cotroceni, după discuțiile privind proiectul noii legi a salarizării.
Pîslaru: Riscul de downgrade, mai mare decât miza PNRR
Ministrul a transmis că discuțiile privind salarizarea trebuie purtate în limitele posibilităților financiare ale României, mai ales după evaluările recente privind situația fiscal-bugetară.
„Ceea ce este foarte important să înţelegem este că, din perspectiva atât a Comisiei Europene, a Ministerului de Finanţe, evident că riscul acesta de downgradare este cu mult mai mare (..) decât doar miza îndeplinirii acestui jalon. Deci aici suntem pe o zonă în care trebuie să înţelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de potenţialitate şi că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a explicat Pîslaru, citat de News.ro.
- Fitch confirmă ratingul României, dar menține perspectiva negativă. Avertisment privind instabilitatea politică și deficitul bugetar
- Expert CFA: Fitch a renunțat în ultimul moment la retrogradarea României. Ne-a trecut glonțul foarte aproape de ureche
- Moody’s menține ratingul României: Deficitul scade, dar criza politică amenință consolidarea fiscală
El a subliniat că mesajul este important atât pentru sindicate, cât și pentru funcționarii publici, în condițiile în care România se află într-o situație fiscală dificilă.
„Este foarte important ca mesaj pentru zona sindicală şi pentru zona de funcţionari publici în general, să înţelegem că există o schimbare de optică importantă, în ceea ce priveşte riscurile pe care România le are în zona aceasta fiscal-bugetară, după ce am avut o evaluare la limită, recent”, a spus ministrul.
Guvernul a testat mai multe scenarii în discuțiile cu Comisia Europeană
Pîslaru a precizat că Guvernul a testat mai multe scenarii în discuțiile cu Comisia Europeană, inclusiv variante privind eșalonarea creșterilor salariale, acordarea unor majorări mai mari pentru anumite familii ocupaționale sau amânarea intrării în vigoare a unor prevederi.
„Primul este cel legat de zona de sustenabilitate fiscal-bugetară, cu alte cuvinte, dacă angajamentele României sunt afectate sau nu negativ de acest jalon, şi, din acest punct de vedere, am testat, şi asta nu este un secret pentru nimeni, mai multe asumpţii, am testat eşalonări, am testat posibilitatea pentru o familie ocupaţională să putem avea nişte creşteri mai mari, am testat ipoteze care ţin de a începe nu de la 1 ianuarie, ci de la o dată ulterioră.
Toate aceste lucruri, care până acum fuseseră testate informal, adică ştiam preferinţa Comisiei Europene, au fost testate de data aceasta formal, în sensul să înţelegem dacă jalonul este îndeplinit sau nu este îndeplinit, în aceste condiţii”, a declarat ministrul.
Noua lege a salarizării nu poate deveni o competiție pentru majorări
Pîslaru a respins ideea ca noua lege să fie construită prin negocieri separate cu fiecare categorie profesională, în funcție de cât poate obține fiecare.
„Dacă vrem într-adevăr să adoptăm această lege, această lege nu este doar o lege de negocieri cu fiecare familie ocupaţională în parte şi să vedem cine ia mai mult”, a declarat el.
Ministrul a explicat că proiectul trebuie să respecte principiul echității și evaluările realizate pentru toate funcțiile din administrație.
„Este o lege care presupune o echitate, transpusă tehnic într-o evaluare care a fost făcută pe toate funcţiile de Banca Mondială şi care creează nişte intervale pe nivelul de salarizare şi atunci, evident, mesajul foarte ferm pe care l-am avut în discuţiile purtate este acela că nu ai cum să ridici o familie ocupaţională peste acest nivel de evaluare care este transversal în toată administraţia şi care este unul din cele trei principii ale legii”, a afirmat Pîslaru.
Partidele au primit noua lege
Liderii partidelor care au format fosta coaliție guvernamentală au primit o versiune a proiectului legii salarizării care îndeplineşte în principiu toate obligaţiile asumate de România prin PNRR şi acoperă toate constrângerile fiscale pe care le are statul, a anunțat consilierul prezidenţial Radu Burnete, după consultările de la Palatul Cotroceni.
Burnete a spus că noua variantă a legii salarizării va fi analizată de partide și că o decizie va fi luată la începutul săptămânii viitoare.
Radu Burnete a anunţat că vor mai exista câteva runde de discuţii tehnice, probabil în weekend, urmând ca la începutul săptămânii viitoare liderii să se întâlnească cu preşedintele Nicuşor Dan și să se ajungă la o concluzie finală dacă există consens politic pentru adoptarea acestui proiect.
Burnete a subliniat că, potrivit acordului dintre cele patru partide, dacă nu se ajunge la o înțelegere, acestea și-au asumat să nu vină fiecare cu propriul proiect.
Timpul pentru adoptarea noii Legi a salarizării bugetarilor este tot mai scurt. Reforma salarizării este jalon în PNRR, termenul avut în vedere fiind sfârșitul lunii august, iar de îndeplinirea lui sunt legaţi aproximativ 770 de milioane de euro. Parlamentul ar putea fi convocat în sesiune extraordinară săptămâna viitoare.
Ziua 1639 Noapte de coșmar la Kiev: valuri de explozii, zeci de morți și răniți. Incidente la granița cu R. Moldova. Ucraina lovește o rafinărie și un terminal petrolier (Video)
Casa Verde Baterii schimbă regulile: Nu va mai conta cine se înscrie primul. Când ar putea începe programul
Horoscop zilnic: 20 august
Scorul anticipat de britanici în meciul Universitatea Craiova - Ararat-Armenia: Victorie la limită
