Cele trei mari federații sindicale din Educație le cer partidelor politice să nu adopte noua lege a salarizării în forma actuală, dacă grilele pentru angajații din învățământ nu vor fi cele negociate după greva generală din 2023.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” au transmis joi un document comun în care contestă propunerile privind salarizarea profesorilor și a personalului din universități.
Mesajul vine în contextul discuțiilor privind noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice, proiect important și pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin PNRR. Președintele Nicușor Dan are chiar în această după-amiază, la Palatul Cotroceni, o întâlnire cu liderii partidelor din fosta coaliție pentru a discuta despre stadiul proiectelor finanțate prin PNRR, dar și despre reforma privind legea salarizării.
„În caz contrar, vă cerem imperativ să respingeți proiectul de lege”
Sindicatele cer revenirea la grilele elaborate după greva generală din 2023 și discutate ulterior cu Ministerul Muncii și Banca Mondială.
„Vă solicităm luarea în calcul a grilelor propuse de federațiile sindicale din învățământ în urma grevei generale din 2023, grile convenite cu reprezentanții Ministerului Muncii și cei ai Băncii Mondiale în anul 2024.
În caz contrar, vă cerem imperativ să respingeți proiectul de lege”, se arată în documentul semnat de conducerile celor trei federații.
Sindicaliștii susțin că drepturile salariale ale personalului didactic au fost deja afectate de măsurile de reducere a deficitului bugetar aplicate sistemului de învățământ și amintesc de angajamentul luat de Guvern în 2023.
Prin OUG 57/2023, Executivul a stabilit că grila de salarizare pentru sistemul național de învățământ urma să pornească, pentru profesorii debutanți și asistenții universitari, de la salariul mediu brut pe economie folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale pentru 2023.
Sindicatele contestă baza de calcul pentru profesorul debutant
Una dintre principalele nemulțumiri privește valoarea de la care este calculat salariul profesorului debutant.
Potrivit documentului, în propunerile actuale este folosit salariul mediu brut pe economie din 2023, de 8.600 de lei. Sindicatele susțin că ar trebui utilizată valoarea actuală, de 9.750 de lei.
„Venitul mediu brut pe economie luat în calcul pentru calculul salariului profesorului debutant este cel din 2023, adică 8.600 de lei, în condițiile în care ar fi trebuit să ne raportăm la salariul mediu brut pe economie actual și anume 9.750 lei”, arată federațiile.
Acestea mai susțin că învățământul reprezintă 27% din sistemul bugetar, în timp ce coeficienții propuși pentru această familie ocupațională ar reprezenta 21% din impactul bugetar calculat pentru aplicarea legii salarizării prin PNRR.
Pentru învățământul universitar, sindicatele atrag atenția și asupra diferenței acordate personalului cu titlul științific de doctor.
„Coeficienții propuși pentru sistemul de învățământ universitar asigură diferențierea cu un coeficient de numai 0,15 pentru personalul care deține titlul științific de doctor, având în vedere că OUG nr. 115/2023 ar urma să fie abrogată”, se arată în document.
Sindicatele spun, de asemenea, că noii coeficienți pentru universități nu diferă foarte mult de cei care ar rezulta dacă veniturile actuale ar fi transformate în coeficienți folosind valoarea de referință propusă, de 4.100 de lei.
Ele precizează că grila propusă pentru învățământul universitar urmărește inclusiv să îi determine pe profesori să rămână în sistem după acumularea experienței, să ofere predictibilitate pentru promovarea academică și să țină cont de vechime și de importanța funcției didactice.
6.300 de profesori fără studii de specialitate
Cele trei federații invocă și o problemă care depășește nivelul salariilor: dificultatea sistemului de a atrage și păstra personal calificat. „Numărul profesorilor fără studii de specialitate a ajuns la alarmanta cifră de 6.300, de la mai puțin de 4000 în anul școlar 2024-2025”, se arată în document.
Sindicatele susțin și că, în România, salariile din administrație și apărare sunt, potrivit datelor INS pe care le invocă, cu 20% mai mari decât cele din învățământ.
În comparație, dau exemplul Germaniei, unde afirmă că profesorul debutant pornește de la o categorie salarială superioară celei în care sunt încadrați funcționarii publici.
România, la coada UE la cheltuielile pentru educație
Federațiile invocă și cele mai recente date Eurostat privind finanțarea educației. În 2023, cheltuielile publice pentru educație, de la grădiniță până la liceu, au reprezentat în medie 4,7% din PIB în Uniunea Europeană, potrivit datelor citate de sindicate. Suedia a alocat 6,8% din PIB, Finlanda 6,3%, iar Belgia 6,2%.
„La finalul clasamentului se află România, unde se alocă 3% din PIB!”, subliniază cele trei federații.
Sindicatele cer astfel ca, înainte de adoptarea noii legi, politicienii să țină cont de grilele negociate după greva din 2023. În lipsa acestei modificări, poziția lor este ca proiectul să fie respins.
Prețul grâului urcă spre maximul ultimilor trei ani. Rusia și Ucraina își blochează exporturile, iar lumea caută rute alternative. Constanța revine în prim-plan
Sorana Cîrstea se califică în optimi la Cincinnati după un meci întrerupt de mai multe ori
Oamenii antici au supraviețuit Ultimei Ere Glaciare grație unei adaptări genetice remarcabile
Apare o nouă taxă în România. Cine va trebui să o plătească și unde vor merge banii
