Consiliul Superior al Magistraturii avertizează că forma actuală a proiectului legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice afectează poziția constituțională a autorității judecătorești și riscă să adâncească diferențele dintre magistrați și alte categorii de bugetari.
Secția pentru judecători și reprezentanții societății civile din cadrul CSM susțin că proiectul, aflat în continuare în circuitul public și care ar putea fi promovat inclusiv prin asumarea sa de către parlamentari, conține probleme de fond în ceea ce privește poziționarea puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.
Una dintre principalele critici vizează grila de salarizare. Potrivit CSM, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, aflat la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești, este poziționat salarial sub un consilier prezidențial.
Astfel, președintele ÎCCJ primește un coeficient de 6,15. În schimb, un consilier prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții Camerelor Parlamentului au coeficientul 6,50, iar miniștrii, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului beneficiază, de asemenea, de coeficientul 6,50.
CSM consideră că această ierarhizare este dificil de justificat, în condițiile în care președintele Înaltei Curți ocupă cea mai înaltă funcție de conducere din sistemul instanțelor judecătorești.
Diferențele apar și la celelalte niveluri ale magistraturii. Un judecător al Înaltei Curți cu vechime maximă ar urma să aibă un coeficient de 5,50, sub cel al primarului general al Capitalei, de 6,50, și sub cel al președintelui unui consiliu județean sau al unui primar de municipiu reședință de județ, de 6,00.
De asemenea, un judecător cu grad de judecătorie și o vechime între 15 și 20 de ani ar avea un coeficient de 4,22, în timp ce primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori ar beneficia de un coeficient de 4,35.
CSM spune că problema nu este una strict salarială
Consiliul susține că diferențele sunt amplificate de faptul că magistrații nu beneficiază de o serie de sporuri, sume forfetare sau alte facilități acordate unor categorii din administrația publică. CSM atrage atenția că aplicarea unui spor de 40% prevăzut în proiect pentru anumite categorii de funcționari publici ar putea conduce la venituri semnificativ mai mari decât cele stabilite pentru magistrați.
În opinia CSM, problema nu este una strict salarială, ci ține de statutul puterii judecătorești. „Aceste exemple nu exprimă simple diferențe salariale”, susține instituția, ci reflectă o „opțiune de poziționare instituțională” prin care autoritatea judecătorească ar fi plasată într-o poziție inferioară față de numeroase funcții din executiv, legislativ și administrația locală.
CSM subliniază că salarizarea corespunzătoare a judecătorilor și procurorilor nu reprezintă un privilegiu profesional, ci una dintre garanțiile statutului acestora și, implicit, ale independenței justiției.
Instituția amintește că, începând din iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a fost vizat de mai multe intervenții legislative și susține că actualul proiect de salarizare riscă să constituie o nouă etapă în diminuarea garanțiilor statutare ale magistraților.
În acest context, CSM anunță că va folosi „toate instrumentele instituționale și mijloacele legale” disponibile pentru apărarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului.
Consiliul solicită ca orice viitoare reglementare privind salarizarea să respecte poziția constituțională a autorității judecătorești, principiul echilibrului dintre puteri și garanțiile materiale necesare independenței justiției.
