Ursula von der Leyen a prezentat oficial miercuri, în discursul despre Starea Uniunii, propunerea privind înființarea unui Consiliu European de Securitate. Șefa Comisiei Europene a cerut și o nouă Strategie Europeană de Securitate, în condițiile în care instituțiile și procedurile actuale nu mai sunt adaptate amenințărilor cu care se confruntă continentul.
În discurs, von der Leyen nu a precizat cine ar urma să participe la noul organism. Potrivit proiectului consultat înaintea discursului de Euractiv, formatul ar urma să-i reunească pe liderii statelor membre ale UE și pe cei ai Ucrainei, Marii Britanii, Norvegiei, Canadei și ai altor țări partenere.
Von der Leyen vrea și un „protocol de securitate de urgență”, inspirat de articolul 4 al Tratatului NATO. Acesta ar putea fi activat de orice stat membru, după care toate țările UE s-ar reuni pentru a coordona un răspuns comun, a descuraja escaladarea și a limita efectele atacului.
„Acest lucru este cu atât mai urgent, având în vedere natura și amploarea riscurilor cu care ne confruntăm”, a declarat președinta Comisiei Europene, potrivit Le Monde.
Ea a amintit că pacea reprezintă „rațiunea de a fi” a Uniunii Europene, însă a avertizat că aceasta este acum amenințată. „Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă, iar amenințările pe teritoriul nostru se intensifică”, a spus von der Leyen.
Șefa Comisiei s-a referit și la tentativa de atac cu drone încărcate cu explozibil asupra unor avioane cargo de pe aeroportul Leipzig/Halle, atribuită de Germania Rusiei. Ea a descris incidentul drept un atac comis de agenți ruși, cu materiale de uz militar, pe teritoriul european, îndreptat „nu doar împotriva unui stat membru, ci împotriva întregii Uniuni”.
„Amenințările hibride cu care se confruntă Europa sunt tot mai puțin hibride și tot mai puțin simple amenințări. Sabotaj cibernetic, incendieri, incursiuni ale dronelor – acestea se intensifică pe zi ce trece”, a avertizat ea.
Von der Leyen a susținut că UE dispune deja de numeroase instrumente și își consolidează cooperarea cu NATO, însă propria doctrină de securitate, instituțiile și procesele decizionale au rămas în urmă.
„Sistemele noastre au fost concepute pentru o lume diferită. Ele sunt ghidate de încercări bine intenționate de a ajunge la consens și compromis. Trebuie să ne întrebăm dacă mai sunt potrivite scopului”, a declarat președinta Comisiei.
Cum a apărut propunerea
Ideea creării unui Consiliu European de Securitate a mai fost susținută de Franța și Germania și a revenit în discuție după invazia Rusiei în Ucraina. Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a cerut în repetate rânduri înființarea unui asemenea organism.
Nu este clar cum va fi primit proiectul de NATO și de administrația americană. Noul format ar putea fi perceput drept o structură paralelă Alianței, nota Euractiv înaintea discursului.
Von der Leyen a vorbit și despre apropierea de Canada și despre întărirea cooperării în domenii precum securitatea și inteligența artificială. Mai mult, președinta Comisiei a propus ca această țară să devină primul „membru asociat” al Uniunii Europene.
Cele șapte mari teme ale discursului
Discursul a fost susținut miercuri în Parlamentul European de la Strasbourg. Politico a identificat, în urma discuțiilor cu mai mult de 12 oficiali europeni, cele șapte teme importante pregătite pentru discursul Ursulei von der Leyen.
- Inteligența artificială – efectele extinderii AI asupra locurilor de muncă, oportunitățile pentru industrie și reducerea decalajului față de SUA și China.
- Competitivitatea – simplificarea birocrației și o „curățenie generală” în reglementările europene, la doi ani după raportul prezentat de Mario Draghi.
- Clima – adaptarea Europei la valurile de căldură, secetă și incendii, protejarea resurselor de apă și pregătirea infrastructurii pentru condiții meteo extreme.
- Comerțul – reducerea dependențelor economice și diversificarea partenerilor și a lanțurilor de aprovizionare, fără ca von der Leyen să anunțe o nouă anchetă împotriva Chinei.
- Migrația – întărirea Frontex, creșterea numărului de polițiști de frontieră și posibilitatea suspendării temporare a unor proceduri în cazul unor sosiri masive, „orchestrate și utilizate ca armă”.
- Apărarea – dezvoltarea industriei europene de profil, viitoarea Strategie de securitate a UE și o posibilă inițiativă comună cu Canada pentru securitatea Arcticii.
- Rețelele sociale – limitarea accesului copiilor la platformele online. Comisia urmează să prezinte joi „EU Kids Act”, care ar introduce un sistem de acces sub supravegherea părinților înainte de vârsta de 15 ani. Restricțiile ar putea viza și platformele de jocuri sau chatboţii bazaţi pe inteligență artificială.
Discursul despre Starea Uniunii este cel mai important moment anual în care președintele Comisiei Europene prezintă prioritățile instituției și inițiativele pregătite pentru perioada următoare.
