Chiar dacă o colaborare politică PSD-AUR a avansat mult, fiind nășită de Marian Neacșu și Mihai Tudose, două personaje fără aderență la public, dar pragmatice, care știu că social-democrații luptă pentru supraviețuire și văd în Simion un colac de salvare, sunt șanse mici ca liderul PSD să formeze guvernul.
Vorbeam ieri cu un prieten mai deștept decât mine, votant al lui Nicușor Dan, dar care nu e prea atent la politică în afara sezoanelor electorale, când trebuie să decidă pe cine pune ștampila.
Mi-a spus că i se pare umitor cum a reușit actualul președinte al României, într-un timp atât de scurt, să unească întregul electorat împotriva lui. Remarca faptul că, rareori, în societatea românească apare o tendință atât de cuprinzătoare.
Aș fi vrut să-l contrazic, dar n-am avut cum și cu ce. Iar descoperirea că o persoană care nu e conectată la viața politică, în același mod în care sunt conectați jurnaliștii, analiștii sau comentatorii, vede din afară același lucru nu poate decât să dea de gândit și să te întrebi: Ce a urmărit Nicușor Dan? Ce a vrut să facă, de-a dat-o în bară atât de rău?
Singurul răspuns, unul pe care l-am mai scris și în articole precedente, e că și-a supraestimat abilitățile de lider, făcând un pariu greșit pe ideea că propriul electorat e dispus să-i ierte orice.
Pe scurt, a confundat Primăria București, locul de unde venea, cu Palatul Cotroceni.
A căzut în capcana de a nu face diferența dintre alegerile într-un singur tur, cum e procedura prevăzută de lege în scrutinul pentru primari și cea în două tururi pentru poziția de șef al statului.
Astfel, i-a considerat pe cei 6 milioane de votanți obținuți în finala prezidențială un fel de susținători pe termen lung, care-i acceptă compromisurile, gândirea întortocheată și reținerea în a lua decizii.
Prins între stabilitate și reformă
“De ce mă critică o parte dintre oamenii care m-au susținut? Pentru că, în opinia mea, aveau așteptări legate de reformă… urgența momentului pentru România, din punctul meu de vedere, este stabilitatea, care implică colaborarea mai multor partide…”, a declarat Nicușor Dan, într-un interviu pentru Euronews România, oferit în data de 14 septembrie.
Mărturia de mai sus indică faptul că șeful statului consideră că a avut de făcut o alegere între reformă și stabilitate, alegând-o pe cea din urmă. Acest lucru a nemulțumit o parte a electoratului care l-a susținut și care avea de la el așteptări legate de reformă.
În realitate, declarația e valoroasă dintr-o altă perspectivă, aceea că reprezintă o mostră a modului în care gândește președintele.
Totul se compartimentează. Fiecărei probleme îi alocă un anumit sertar. Datele dintr-unul nu se pot combina cu cele din altul. Se rezolvă, în ordine, o problemă și abia apoi se trece la următoarea. Dumnezeu știe la ce exercițiu din culegere a ajuns.
Pe când, în realitate, un om politic experimentat, care e mai puțin dominat de performanțe matematice, are o abordare holistică, știind foarte bine că nu poți separa reforma de stabilitate, pentru că, pur și simplu, una o condiționează pe cealaltă.
PSD vrea cu AUR. Ce vrea AUR?
Nicușor Dan a oferit, în urmă cu câteva zile, și prima încercare timidă de a găsi o cale de comunicare cu “electoratul reformist”.
“…ce vreau să spun e că alegerile anticipate nu sunt… oamenii s-au săturat deja de incertitudine, de certuri între partide, iar alegerile anticipate nu înseamnă că peste o săptămână avem un guvern. Alegerile anticipate înseamnă un calendar electoral care probabil se duce după Anul Nou sau puțin înainte…”, a declarat Nicușor Dan în interviul citat.
Pentru prima dată, președintele României vorbește despre posibilitatea unui blocaj politic care nu poate fi rezolvat decât printr-o întoarcere la urne.
În jurul acestui subiect se vor desfășura, cel mai probabil, negocierile dintre partide și președinte în ceea ce privește desemnarea unui nou prim-ministru.
Un răspuns pe care-l caută Nicușor Dan e dacă la nivelul formațiunilor politice s-a coagulat teama că un nou eșec în Parlament înseamnă declanșarea parcursului constituțional pentru dizolvarea forului legislativ sau partidele sunt pregătite să joace totul, inclusiv să-și asume riscuri într-un nou scrutin.
Conform mai multor surse politice, Sorin Grindeanu se va prezenta la Palatul Cotroceni, anunțând că e gata să-și asume formarea guvernului, punând pe masă o susținere majoritară în Parlament, pe care nu o va putea garanta.
În ultimele două zile, liderul PSD a avut trei întâlniri cu George Simion, în care cei doi au discutat despre realizarea unei colaborări politice și despre o cale de preluare a guvernării de către social-democrați.
Problema liderului PSD e că nu are nici cea mai mică idee ce-i va spune George Simion președintelui.
Mai multe voturi împotriva anticipatelor
Chiar dacă o colaborare politică PSD-AUR a avansat mult, fiind nășită de Marian Neacșu și Mihai Tudose, două personaje fără aderență la public, dar pragmatice, care știu că social-democrații luptă pentru supraviețuire și văd în Simion un colac de salvare, sunt mici șanse ca Nicușor Dan să-l desemneze pe Sorin Grindeanu. Ar fi o decizie catastrofală pentru președinte, care nu-și va mai putea salva mandatul.
De asemenea, susținerea parlamentară va rămâne problematică, indiferent de numele pe care-l va rosti Nicușor Dan, tentația pentru AUR de a forța alegerile anticipate fiind destul de mare.
La momentul începerii negocierilor de la Palatul Cotroceni, împotriva alegerilor anticipate erau: președintele, PSD, UDMR și “electronii liberi”, adică parlamentarii SOS, POT și cei neafiliați.
Pentru alegerile anticipate sunt: AUR, PNL și USR.
În urma unui calcul aritmetic, se strâng mai multe voturi împotriva unui nou scrutin parlamentar. Cele trei formațiuni au un total de 230 de parlamentari, un deficit de 3 pentru majoritate. Trebuie, de asemenea, ținut cont și de votul puciștilor din PNL, în jur de 10, care cel mai probabil vor merge cu PSD.
Totuși, după cum se vede, situația e pe muchie de cuțit, dar balanța, de această dată, înclină ușor spre Nicușor Dan, care nu-l va desemna pe Grindeanu, iar candidatul propus poate trece de frica dizolvării parlamentului.
