Sute de licee din Franța au fost baricadate de elevi și închise, iar sute de persoane au fost rănite în confruntările cu poliția, în cadrul celei mai ample mișcări de protest a tinerilor din ultimele decenii.
Manifestațiile au fost declanșate de nemulțumirile privind starea liceelor franceze, unde învață elevi cu vârste între 15 și 18 ani.
Elevii spun că sistemul de educație este marcat de inegalități, că multe clădiri sunt într-o stare proastă, clasele sunt prea aglomerate și nu există suficienți profesori sau fonduri. Premierul francez a promis că va aborda aceste plângeri „legitime”.
Așadar, cât de gravă este situația liceelor franceze și care sunt principalele probleme? The Guardian explică:
Este sistemul francez de educație afectat de inegalități sociale?
Da. Un copil născut și școlarizat într-un cartier defavorizat din Franța are șanse mai mici să depășească statutul socioeconomic al familiei sale decât în majoritatea celorlalte țări dezvoltate, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Éric Charbonnier, analist francez în domeniul educației la OCDE, a spus că există o diferență semnificativă între rezultatele elevilor proveniți din medii favorizate și cele ale elevilor dezavantajați.
„Iar, de multe ori, elevii dezavantajați se află în școli dezavantajate”, a spus el.
Situația ridică semne de întrebare cu privire la calitatea educației oferite și la absenteismul mai ridicat în rândul profesorilor.
Sindicatele din educație și sociologii susțin că elevii din Franța sunt adesea separați în funcție de mediul din care provin, cartierul în care locuiesc și veniturile familiei, ceea ce are un impact direct asupra rezultatelor școlare.
Sunt liceele franceze degradate și afectate de probleme precum șobolanii sau tavanele care se prăbușesc?
Unele dintre ele, în special în anumite orașe și în suburbiile sărace.
Imagini filmate de elevi și profesori au arătat infiltrații de apă, șobolani, găuri în pereți și tavane, toalete stricate și lipsa scaunelor sau a meselor, ceea ce îi obligă pe profesori să le mute dintr-o sală în alta.
Unii elevi au povestit că au fost nevoiți să participe la ore în timp ce apa se scurgea în găleți sau să își mute băncile pentru a nu se uda. În timpul valurilor de căldură din lunile mai și iunie, în multe săli de clasă temperaturile au depășit 35 de grade Celsius.
Estimările din ultimii ani indică faptul că mii de școli franceze, atât primare, cât și gimnaziale și licee, au nevoie de lucrări de reparații. Printre acestea se numără numeroase clădiri construite în anii 1960.
Regiunile franceze sunt responsabile de întreținerea clădirilor liceelor, însă au cerut guvernului bugete mai mari. Un raport al Senatului francez a recomandat alocarea, în următorii ani, a unor miliarde de euro pentru renovarea și repararea școlilor, precum și pentru combaterea efectelor crizei climatice.
Sunt clasele mai aglomerate decât în alte țări?
Da, în special în zonele urbane.
Éric Charbonnier spune că în Franța sunt, în medie, 29 de elevi la orele de limba franceză, comparativ cu 26 în țările OCDE.
„Această medie ascunde însă diferențe semnificative – în special între marile orașe și zonele rurale”, a explicat el.
Profesorii și elevii din Paris și din suburbiile capitalei au descris în această săptămână clase cu 36 sau chiar mai mulți elevi. În unele zone rurale, însă, numărul poate fi mai mic. Datele Ministerului francez al Educației arată că numărul de elevi din clase a crescut în ultimii ani.
Sunt zilele de școală mai lungi în Franța?
Da. „În ceea ce privește numărul de ore de curs, Franța are într-adevăr mai multe ore decât majoritatea țărilor OCDE”, a spus Charbonnier. Acest lucru este valabil atât în învățământul primar, cât și la toate nivelurile celui secundar.
Orele de curs sunt însă concentrate într-un număr mai mic de săptămâni, respectiv 36 de săptămâni de școală pe an, sub media OCDE.
Elevii care participă la proteste au reclamat că au în mod regulat zile de școală de la ora 8:00 până la 18:00, cu numeroase pauze între ore.
Profesorii au explicat că situația este legată de dificultățile de alcătuire a orarelor apărute după modificarea examenului de bacalaureat, care le-a oferit elevilor mai multă libertate în alegerea combinațiilor de materii.
Guvernul francez s-a angajat să analizeze durata zilelor de școală.
Profesorii absenți nu sunt înlocuiți, iar elevii rămân fără ore importante, inclusiv în anii de examen?
Da, în unele cazuri. Ministerul Educației a recunoscut că aproximativ 10% dintre orele de curs dintr-un an nu sunt efectuate, din diverse motive, și că această problemă trebuie rezolvată urgent.
Sindicatul din educație SNES-FSU a estimat că la începutul anului școlar din septembrie lipsea cel puțin un profesor în mai mult de jumătate dintre școlile gimnaziale și liceele publice.
La proteste, elevii au spus că în școlile din zonele sărace există mai multe cazuri în care profesorii absenți nu sunt înlocuiți.
Anul trecut, deputatul Bastien Lachaud, din partidul de stânga radicală La France Insoumise, a întrebat guvernul dacă poate confirma estimările din 2019 ale organizației de părinți FCPE, potrivit cărora elevii din Seine-Saint-Denis, una dintre cele mai sărace zone ale Franței, pierdeau 20% din orele de curs din cauza profesorilor absenți care nu erau înlocuiți. Potrivit estimării, acest lucru ar echivala cu aproape un an întreg de școală pierdut pe parcursul vieții.
Ministerul Educației a răspuns că nu poate confirma această estimare, dar a precizat că numărul profesorilor absenți care sunt înlocuiți este în creștere.
Sindicatele susțin că există probleme și în rândul personalului auxiliar, inclusiv lipsa asistenților medicali școlari și a personalului de sprijin pentru elevii cu dizabilități.
Cheltuie Franța mai puțini bani pentru învățământul secundar decât țările europene vecine?
Nu. Franța cheltuie, de fapt, mai mult decât multe alte țări pentru liceele destinate elevilor cu vârste între 15 și 18 ani.
Analiștii pun însă sub semnul întrebării modul în care guvernul francez cheltuie acești bani și rezultatele obținute. De exemplu, salariile profesorilor aflați la mijlocul și spre finalul carierei sunt relativ mici.
Potrivit lui Charbonnier, „cheltuielile Franței pentru învățământul secundar superior, adică pentru licee, sunt cu 28% mai mari decât media OCDE, în timp ce cheltuielile pentru primele niveluri de educație, inclusiv învățământul preșcolar și primar, sunt cu 11% sub media OCDE”.
El a explicat că nivelul mai ridicat al cheltuielilor pentru licee este determinat, printre altele, de oferta extinsă de programe de învățământ profesional, care sunt costisitoare și care, în multe cazuri, nu beneficiază de o recunoaștere suficientă nici măcar în Franța.
Germania riscă să fie atrasă într-un conflict violent cu Rusia. Șeful spionajului de la Berlin: Amenințarea e iminentă
Cum a ajuns Eduard Hellvig, fostul șef al SRI, să participe la forumul de la Atena unde s-a promovat importul de gaze prin Coridorul Vertical
PNL și USR au depus o sesizare la CCR cu privire la numirea conducerii interimare a televiziunii publice
Când va reveni Denis Drăguș la FCSB, detalii de ultimă oră
