În urma unei investigații bazate pe surse deschise, precum și a discuțiilor cu persoane care au expertiză în domeniul militar, reiese că în noaptea de joi spre vineri, 29 mai 2026, forțele militare ale Rusiei au atacat România, stat membru NATO și al Uniunii Europene.
“Noaptea trecută, locuitorii din Galați au trăit, din păcate, o astfel de situație și înțeleg perfect temerile oamenilor din zonă. În urma unui atac intens asupra infrastructurii din Ucraina, din zona Reni, fragmente dintr-o dronă de fabricație rusească au ajuns și pe teritoriul României”, a scris Radu Miruță, ministrul Apărării, într-o postare pe Facebook.
“După motor și caracteristici, este vorba despre o dronă de tip Geran 2, un model nou, fabricat în Rusia, care a zburat la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 kilometri, în spațiul aerian național”, a mai scris ministrul.
Postarea respectivă nu se referă la atacul desfășurat vineri, 29 mai, ci, atenție, la cel din data de 25 aprilie 2026.
Și atunci, ca și acum, în comunicarea oficială există contradicții supărătoare, care ridică obstacole în calea aflării adevărului.
Ministrul Apărării vorbește în primul paragraf de “fragmente de dronă”, iar în al doilea de “o dronă Geran, un model nou, fabricat în Rusia”.
Drona cu încărcătură explozivă, care, din fericire, nu s-a activat, a căzut peste o gospodărie din cartierul “Bariera Traian”, Galați.
Și atunci, la sfârșitul lunii aprilie, străzile au fost blocate. Au intervenit forțele de ordine, geniștii au preluat încărcătura explozivă și au detonat-o în condiții de siguranță.
De asemenea, în data de 25 aprilie, ora 7 seara, Oana Țoiu, ministrul de Externe al României, l-a convocat pe Vladimir Lipaev, ambasadorul Federației Ruse la București, căruia i-a transmis un protest oficial.
“Partea română a condamnat violarea spațiului aerian… care reprezintă o încălcare a suveranității României, precum și o escaladare serioasă a securității regionale. De asemenea, a atras atenția asupra riscurilor de o deosebită gravitate pentru securitatea și siguranța cetățenilor români”, se arată în comunicatul emis de Ministerul de Externe.
Oana Țoiu, într-o declarație publică, a subliniat că diplomatul rus, în premieră, nu a mai negat “cu totul” dovezile prezentate și faptul că drona respectivă ar aparține forțelor militare ale Rusiei.
O lună și patru zile mai târziu, o altă dronă Geran-2, de fabricație rusească, lovește un bloc de locuințe din Galați, provoacă un mic incendiu, distruge un apartament și rănește două persoane.
Repetarea atacului cu același tip de armă asupra aceleiași localități, vizând, la fel, ținte civile, reprezintă prima dovadă indirectă a premeditării.
Un zbor fără probleme
Traseul parcurs de dronă reprezintă o a doua dovadă ce indică existența unui plan ostil de lovire directă a unor ținte civile pe teritoriul României.
“Capul Chauda servește drept unul dintre principalele coridoare de lansare pentru atacurile cu drone rusești. Distanța față de teritoriul ucrainean și apropierea de Marea Neagră fac din această locație o bază de operațiuni pentru variantele Shahed și alte drone cu rază lungă de acțiune”, se arată într-un raport publicat de Defense Express, o platformă online specializată în analiza războiului din Ucraina.
Conform mai multor surse consultate, majoritatea lansărilor de drone cu rază lungă de acțiune care au vizat porturile ucrainene de la Dunăre au avut loc din Cap Chauda, un teritoriu din estul Peninsulei Crimeea, aflat în apropiere de localitatea Feodosia.
“Dronele Geran-2 care ajung în zona Reni, Izmail, Odesa au, de cele mai multe ori, până în apropierea țintei, o traiectorie rectilinie. De ce? Pentru că au fost lansate din Feodosia, din Crimeea sau din Rostov-pe-Don. Deci zboară drept deasupra Mării Negre. Nu există apărare antiaeriană în Ucraina în zona respectivă. Și ajung destul de aproape”, a declarat Radu Hossu, corespondent de război, într-un interviu pentru Spotmedia.ro.
Între Cap Chauda și porturile Reni și Galați, o dronă străbate aproximativ 570 de kilometri în linie dreaptă, plutind peste Crimeea și Marea Neagră de la est la vest.
Autonomia dronelor Geran-2 este de maximum 2.500 de kilometri. Conform experților, pot fi controlate eficient pe o distanță care e de aproape 5 ori mai mică.
Privind harta din imagine, se observă că, în situația în care drona Kremlinului ar fi fost deviată în urma unor posibile proiectile trase de forțele de apărare antiaeriană ucrainene sau a activării unui câmp de bruiaj, traseul dronei trebuia să sufere o modificare, pe când acesta a rămas o linie dreaptă de 20 de kilometri care unește portul ucrainean Reni, aflat în sudul localității, cu blocul de pe Strada Brăilei, numărul 50, unde a lovit drona.
Orice atac asupra dronei, prin foc sau prin bruiaj, ar fi produs o deviere vizibilă de la traseu. În situația dată, conform înregistrărilor făcute de martori oculari, avem de-a face cu o dronă care a zburat fără probleme până când și-a atins ținta.
Fără urme de gloanțe
A treia dovadă indirectă o reprezintă faptul că, în imaginile date publicității de Administrația Prezidențială, nu se observă nicio urmă de glonț sau de contact pe resturile dronei prezentate.
În situația în care ar fi existat urme de proiectile care să indice o posibilă deviere de la traseu a dronei dinspre Reni spre Galați, în urma unor lovituri ale apărării antiaeriene ucrainene, Președinția și Ministerul Apărării ar fi avut tot interesul să le prezinte, pentru a confirma poziția vulnerabilă din discursul oficial: “incidentul nu a reprezentat o țintire directă a României, ci a fost rezultatul intervenției ucrainene împotriva dronei rusești…”, a declarat președintele Nicușor Dan, într-un interviu pentru BBC News.
“Armata Română spune că a observat drona intrând pe teritoriul României la o anumită oră și, apoi, la 4 minute după, ea a ieșit din zona de orizont al radarului și practic, în aceleași momente, câteva secunde după, a lovit blocul din Galați”, a explicat Radu Hossu pentru Spotmedia.ro.
“Dacă asta este adevărat și dacă distanța pe care a parcurs-o drona în cele 4 minute este de 18 km, înseamnă că a avut o viteză de 270 km/h, una superioară vitezei de croazieră”, explică unul dintre cei mai experimentați corespondenți ai conflictului militar din Ucraina.
“Adică drona a intrat în picaj, tot în linie dreaptă, fără să fie lovită de antiaeriana ucraineană. A intrat în picaj pentru că fusese programată să lovească Galațiul. Cealaltă variantă ar putea fi și că a rămas fără conexiune la celulele mobile de GSM”, a mai adăugat Radu Hossu, în discuția cu Spotmedia.ro.
Cunoaștem traiectoria!
Dar și aici e necesară o distincție, una care reprezintă o a patra dovadă că atacul Rusiei a fost o lovitură directă la adresa României.
În nicio comunicare oficială adresată cetățenilor României, președintele nu spune ceea ce a afirmat la BBC.
În contextul interviului pentru postul britanic, Nicușor Dan face afirmația respectivă în urma unor întrebări repetate ale reporterului, care l-a presat să renunțe la o poziție ambiguă prin care evita să acuze direct Rusia.
Declarația președintelui e mai degrabă una de fugă, de neasumare decât prezentarea unei realități. Nu vrea să arate hotărât cu degetul spre Kremlin, cel mai probabil, în lipsa unei strategii viitoare de acțiune.
“Întreaga responsabilitate pentru incidentul grav în care doi cetățeni români au fost răniți revine Rusiei, o țară care duce un război de agresiune de mai bine de patru ani împotriva Ucrainei…”, a declarat președintele în ziua agresiunii.
“Am avut o dronă rusă, Geran-2, plecată din Rusia, parte dintr-un roi de 43 de drone rusești, dintre care doar una a ajuns pe teritoriul României. Cunoaștem traiectoria și pe unde a trecut prin Ucraina, cunoaștem pe unde a intrat în România”, a mai spus Nicușor Dan.
Când susții de la cel mai înalt nivel că întreaga responsabilitate aparține Rusiei și că traseul e cunoscut, diferit de cel al celorlalte drone lansate spre Reni, poziția șefului statului e destul de clară: ne aflăm în fața unei lovituri directe împotriva României.
La asta se adaugă și poziția lui Radu Miruță, ministrul Apărării, care spune că dezbaterea despre dronă, dacă a fost deviată sau ne aflăm în fața unui atac direct, reprezintă “o fentă în spațiul public”, infirmă practic poziția exprimată de Nicușor Dan în interviul pentru BBC.
Reacția partenerilor europeni, faptul că Italia și Spania trimit trupe în România, poziția Ucrainei, a Marii Britanii, dar și demersurile diplomatice ale României sugerează o îngrijorare mare la nivel înalt, confirmându-se încă o dată că există o posibilitate mare ca Rusia să fi atacat deliberat România, după o lungă perioadă de testare și de violare a spațiului aerian, prin incursiunile anterioare ale dronelor.
Dar cea mai bună dovadă a atacului vine de la Kremlin, de unde, de câteva zile, curg reacții după reacții. Putin, cu mari probleme pe frontul ucrainean, încearcă să capitalizeze politic extinderea conflictului în spațiul NATO, arătând vulnerabilitatea unui stat membru al alianței.
România riscă să devină în următorii ani o țară de chiriași, controlată de algoritmi și fonduri de investiții
Lotul României pentru amicalul cu Georgia: Hagi a lăsat acasă 9 jucători
Parlamentul European renunță la Google în favoarea unui motor de căutare francez
Organismul oamenilor dintr-o populație din Asia a dezvoltat o abilitate pe care restul oamenilor nu o au
Incidentul de la Galați, la ONU: Rusia acuză România de incoerență. Ucraina zice că e un test pentru NATO. SUA promit că vor apăra fiecare centimetru din Alianță (Video)
Rheinmetall anunță cel mai mare contract internațional din istoria recentă - 5,7 miliarde euro cu Armata Română. Peste 50% din producție va fi în România sau cu companii locale
