Câștigătorul primului tur al prezidențialelor anulate în 2024 este suspectat că ar fi condus un grup care promitea credite externe fictive. Dosarul lovește în imaginea sa de adversar incoruptibil al sistemului.
Fostul candidat prezidențial Călin Georgescu a fost reținut pentru 24 de ore într-un dosar de înșelăciune și constituire a unui grup infracțional organizat. Lider al așa-numitei „mișcări suveraniste” din România, Georgescu a fost audiat, luni, de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), după mai multe ore de percheziții la domiciliile mai multor persoane în județul Ilfov, la Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea, precum și la o adresă din București.
Ancheta a fost declanșată ca urmare a unei acuzații venite din partea unui om de afaceri, căruia grupul din care, potrivit anchetei, făcea parte Georgescu i-ar fi cerut, în 2021, suma de 1,1 milioane de euro, avans și garanție pentru un împrumut de șase milioane de euro, care, însă, nu s-a concretizat. Persoana păgubită nu și-a primit înapoi nici măcar acel așa-zis avans.
În timpul interogatoriului de la DIICOT, la care, spun surse judiciare, Georgescu nu a făcut nicio declarație, mai multe zeci de susținători ai politicianului și ai formațiunii AUR au protestat pe trotuarul din fața Parchetului.
Au fost prezenți o parte dintre cei care au blocat traficul din Piața Victoriei la ultima venire a fermierilor la București, din urmă cu o săptămână. Cu puțin timp înainte de anunțul reținerii lui Georgescu și-au făcut apariția și deputați AUR, care au avut schimburi tensionate cu jandarmii.
Creditele fictive, identitățile false
Călin Georgescu și alte două persoane, un cetățean român și unul italian, s-ar fi prezentat drept persoane influente, cu relații internaționale și acces la administratori ai unor companii străine care dispuneau de capital important.
Oamenilor de afaceri care căutau bani pentru dezvoltarea propriilor companii li se spunea că pot obține credite de câteva milioane de euro. Pentru acordarea finanțărilor li se cerea să depună însă mai întâi sume considerabile drept garanții. Grupul ar fi acționat în mai multe țări.
Răzvan Leu, persoana vătămată care a formulat plângerea în urma căreia a fost declanșată ancheta DIICOT, spune că i s-ar fi promis, în 2021, accesul la „o linie de credit destinată unor investiții în afaceri”, din partea unei companii financiare recomandate și garantate de Călin Georgescu și de partenerii săi de afaceri”.
Antreprenor în construcții, agricultură și imobiliare, Leu susține că a avut „încredere deplină în Călin Georgescu și în povestea sa. Totul părea să aibă sens și logică”, cu atât mai mult cu cât „acesta avea un plan politic de anvergură”.
Întâlnirile dintre suspecți și omul de afaceri ar fi avut loc inițial în București și în județul Argeș, iar ulterior și în Marea Britanie. Procurorii români au solicitat informații autorităților din Letonia, Italia, Marea Britanie și Elveția, potrivit unor surse judiciare citate de Agerpres.
La descinderile de astăzi, anchetatorii au descoperit documente de identitate pe numele lui Georgescu care induceau calități înșelătoare. Unul dintre acestea, cu presupusă valoare diplomatică, spune că ar fi senator al unui presupus Ordin de Malta, o asociație privată din Elveția care nu are nicio legătură cu organizația catolică cu sediul la Roma. Titlul de senator trecut în dreptul lui Georgescu nu desemnează o funcție în statul Malta și nu conferă niciun statut diplomatic.
Înșelătorie și devenire politică
Plângerea penală a fost depusă în ianuarie 2024, înainte ca Georgescu să se lanseze în cursa pentru Palatul Cotroceni.
Ascensiunea politică a lui Georgescu a părut fulgerătoare: un candidat aproape absent din presa tradițională a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, beneficiind de o mobilizare masivă pe rețelele sociale.
La scurt timp după validarea rezultatelor, Curtea Constituțională a decis anularea turului, în baza unor suspiciuni de fraudă electorală cauzată de interferențe stăine în procesul de votare. Acuzațiile formulate public s-au îndreptat spre Rusia, o anchetă anunțată atunci nu a fost dusă la sfârșit după aproape doi ani, alimentând vocile conspiraționiste și adâncind fractura din societatea românească.
Georgescu nu venea însă cu totul din neant. Lucrase timp de decenii în instituții publice și în organizații preocupate de dezvoltarea durabilă, fusese propus în repetate rânduri pentru funcția de premier și gravita de mai multă vreme în jurul mediilor naționaliste și suveraniste.
Succesul său electoral s-a sprijinit în bună măsură pe imaginea unui om aflat în afara sistemului politic compromis: poza în personaj auster, incoruptibil și necontaminat de combinațiile partidelor tradiționale.
Dacă dovezile de produs al sistemului, prezentate până acum, nu i-au știrbit reputația de alternativă la clasa politică, dosarul care a dus la reținerea sa atacă tocmai centrul acestei construcții.
Procurorii nu investighează acum declarațiile sale politice, care conțin destule derapaje, nici campania electorală, legat de care există suspiciuni de fraude. DIICOT îl suspectează că și-ar fi folosit relațiile și prestigiul, pe care l-ar fi amplificat prin asumarea unor calități fictive, pentru a păcăli un om de afaceri.
Partenerii lui Georgescu
Miza dosarului depășește stabilirea răspunderii penale și pune la încercare întregul eșafodaj pe care a fost construit personajul venit din afara sistemului pentru a curăța statul din temelii.
Fostul ofițer de poliție Ion Negoescu, trecut, între timp, de la direcția de control intern a poliției DGIPI (fostul UM 0215, ”Doi și-un sfert”, considerat multă vreme un serviciu de informații al MAI) la preoție, a fost și el, luni dimineață, la DIICOT.
Negoescu, care i-a spus lui Leu că proiectul politic Georgescu îi aparține, l-a însoțit, în 2014, la vizita sa în România, pe ideologul imperialismului rus Aleksander Dughin, susținător al liderului de la Kremlin Vladimir Putin.
La parchetul antitero a ajuns și Ionel Rusen, partenerul român al lui Georgescu în dosarul aflat în lucru. Cazul Leu nu este singurul de acest fel în care apare acest personaj, asociat în firme din transporturi maritime, imobiliare și industrie de apărare: omul de afaceri Ioan Niculae susține și el că ar fi fost înșelat cu mai multe sute de mii de euro de Rusen.
La fel ca și Georgescu, cu care a afirmat că se cunoaște de zece ani și pe care l-a susținut public în campania prezidențială, Rusen a părăsit sediul DIICOT cu destinația arestul central.
Procurorii vor solicita arest preventiv de 30 de zile pentru ambii suspecți, mai ales că există suspiciunea că Georgescu intenționa să părăsească România și să ceară azil în Italia. De acolo provine și al treilea personaj din dosarul Leu, Massimiliano Arena, presupus reprezentant al unor instituții financiar-bancare și intermediar al creditării lui Leu.
Celelalte două dosare
Dosarul de înșelăciune în baza căruia Georgescu a petrecut noaptea de 21 spre 22 septembrie 2026 în arestul din București este separat de celelalte două cauze în care câștigătorul turului 1 al alegerilor prezidențiale anulate din noiembrie 2024 a fost deja trimis în judecată.
Într-una, procurorii îl acuză că, împreună cu Horațiu Potra, ar fi pregătit acțiuni împotriva ordinii constituționale, după anularea alegerilor. Cealaltă privește promovarea cultului unor criminali de război și a ideilor fasciste și legionare. Georgescu respinge acuzațiile.
