Toate semnele arată că urmează o nouă criză financiară. Trebuie să ne pregătim chiar acum

Toate semnele arată că urmează o nouă criză financiară. Trebuie să ne pregătim chiar acum
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Război, perturbări provocate de inteligența artificială și piețe în haos: toate semnalele de alarmă sunt prezente. Însă lecțiile crizei din 2008 ne-ar putea fi de ajutor.

Septembrie este o lună a evenimentelor nefaste. Din motive necunoscute, această lună a fost marcată de un număr disproporționat de mare de crize financiare – poate pentru că problemele care mocnesc devin mai evidente odată cu încheierea vacanței de vară:

  • Marea Britanie a renunțat la etalonul-aur în septembrie 1931.
  • Lira sterlină a fost eliminată din Mecanismul European al Cursurilor de Schimb în septembrie 1992.
  • Iar acum 18 ani, în această săptămână, prăbușirea băncii Lehman Brothers a aruncat economia mondială într-o recesiune profundă.

Și în acest septembrie există motive de îngrijorare:

  • Prețurile petrolului sunt în creștere, ceea ce duce la scumpirea benzinei și a motorinei, amplificând presiunile asupra costului vieții.
  • Se înregistrează o vânzare masivă de obligațiuni guvernamentale la nivel mondial.
  • Există, de asemenea, avertismentul liderilor din domeniul inteligenței artificiale, care consideră oportună încetinirea ritmului de dezvoltare a industriei lor.
ADVERTISING

Toate acestea la un loc creează premisele unui nou septembrie dificil, se arată într-o analiză publicată în The Guardian.

Desigur, s-ar putea să fie doar o alarmă falsă. Au trecut deja mai bine de șase luni de când SUA și Israelul au declanșat războiul împotriva Iranului, iar impactul închiderii Strâmtorii Ormuz a fost, până acum, mult mai puțin sever decât se anticipase în primăvară.

Este posibil ca teama care cuprinde în prezent piețele de obligațiuni să se risipească rapid, mai ales dacă războaiele din Ucraina și Iran se vor încheia curând.

Afirmația repetată a lui Donald Trump, potrivit căreia petrolierele vor traversa în curând din nou, fără piedici, Strâmtoarea Ormuz, a temperat creșterea prețurilor la țiței. Ritmul de creștere economică nu a fost afectat semnificativ, iar inteligența artificială a jucat un rol în această evoluție, atât în ​​SUA, cât și în Marea Britanie.

Istoria nu se repetă niciodată exact la fel

Există, totuși, semne că tensiunile legate de Iran își fac simțite efectele, deși cu o întârziere mai mare decât se anticipase inițial, remarcă ziarul britanic.

Piețele nu mai dau crezare declarațiilor lui Trump privind iminenta încheiere a unui acord cu Iranul.

Prin urmare, creșterea prețului petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril în ultimele săptămâni a amplificat temerile legate de o inflație persistentă și de majorarea ratelor dobânzilor de către băncile centrale. Și, deși prețul țițeiului nu a continuat să urce, costul benzinei și al motorinei rămâne ridicat din cauza deficitului de capacitate de rafinare.

Timp de luni de zile, bursele au fost susținute de convingerea că nu există o limită superioară pentru creșterea acțiunilor din sectorul tehnologic, în special a celor implicate în inteligența artificială (AI). Această teorie este acum pusă la încercare, iar din perspectiva Wall Street, recenta intervenție a liderilor din domeniul AI, care au făcut apel la reducerea ritmului de dezvoltare, a fost extrem de inoportună.

Faptul că Trump respinge necesitatea unei reglementări mai stricte a industriei AI este extrem de semnificativ. Acest lucru are legătură doar parțial cu disputa dintre SUA și China pentru supremația tehnologică.

Piețele financiare par acum la fel de fragile ca în orice moment de după septembrie 2008, iar în contextul apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului în SUA președintele Trump trebuie să prevină spargerea bulei bursiere alimentate de sectorul AI.

Doar că istoria nu se repetă niciodată exact la fel.

Asemănări și deosebiri între 2008 și 2026

Există similitudini între septembrie 2026 și septembrie 2008, dar există și diferențe:

Prăbușirea din 2008 a fost rezultatul faptului că băncile și-au asumat riscuri excesive pentru a finanța piața imobiliară din SUA. De data aceasta, băncile par mult mai puțin expuse; deși o parte din investițiile în acțiuni tehnologice s-au bazat, probabil, pe estimări nerealiste privind profiturile viitoare, este clar că AI va avea un impact economic pozitiv pe termen lung, spre deosebire de investițiile imobiliare de dinaintea anului 2008.

Este greșit să credem că toate bulele speculative sunt la fel.

Cu toate acestea, există lecții de învățat din evenimentele anului 2008. Una dintre ele este că, dacă o criză financiară se transformă într-o recesiune economică, așa cum s-a întâmplat acum 18 ani, atunci dogmele convenționale sunt abandonate.

Nu se va mai vorbi despre creșterea ratelor dobânzilor de către băncile centrale sau despre necesitatea ca ministerele de Finanțe să reducă drastic deficitele bugetare.

Recentele operațiuni de răscumpărare a obligațiunilor efectuate de Trezoreria SUA – menite să diminueze presiunea de creștere a dobânzilor la creditele ipotecare, împrumuturile auto și datoriile la cardurile de credit – au reflectat îngrijorarea administrației Trump față de starea actuală a piețelor financiare, dar au reprezentat și o mostră a intervențiilor mult mai energice pe care le-ar declanșa o criză financiară de amploare.

O lecție și mai importantă vizează necesitatea de a controla evoluția situației după un colaps financiar. Data trecută, stânga a fost luată prin surprindere, permițându-i dreptei să preia inițiativa. În Marea Britanie există deja semne că se repetă același scenariu, ministrul de finanțe John Healey fiind supus presiunilor de a majora impozitele sau de a reduce cheltuielile în bugetul ce urmează să fie prezentat luna viitoare.

O astfel de abordare ar fi contraproductivă, în primul rând pentru că ar contrazice argumentul premierului Andy Burnham, potrivit căruia cei 40 de ani de neoliberalism au reprezentat o greșeală ce trebuie corectată.

Oamenii uită și ignoră semnele

Dacă nu acum, atunci mai devreme sau mai târziu, va avea loc o nouă criză financiară, avertizează analiza citată. Oamenii uită. Devin nepăsători. Ignoră tensiunile de pe piețele financiare, cărora li s-a permis să devină prea mari și prea puternice.

Așadar, deși evenimentele recente ar putea trece fără urmări majore, ar fi înțelept să ne pregătim și pentru un nou colaps, precum cel din septembrie 2008. Pentru orice eventualitate.

T.D.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google