Viitorul premier/guvern va prelua administrarea României într-un moment în care ajustarea fiscală începută vara trecută produce rezultate: deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în 2025, inflația a coborât rapid de la peste 10% la 6,2%, iar economia dă primele semne de ieșire din recesiune.
Aceste evoluții nu par însă suficiente pentru a normaliza percepția de risc a piețelor, într-un context în care criza politică durează de peste patru luni, condițiile financiare globale s-au înăsprit puternic, iar România și-a asigurat până la 10 septembrie doar 65% din necesarul de finanțare al acestui an, de 265 miliarde de lei.
- Nicușor Dan îl propune pe Siegfried Mureșan premier (Video)
- Cine e Siegfried Mureșan, premierul desemnat de Nicușor Dan. De la Hunedoara la vârful politicii europene
Mandatul noului guvern, indiferent cât de lungă sau scurtă va fi viața lui – România e deja supra-numită „noua Bulgarie” pe holurile Parlamentului European – va fi complicat de faptul că riscurile se acumulează mai repede decât progresele:
situația geopolitică și de securitate din proximitatea României e mai complexă ca oricând, industria pierde zeci de mii de locuri de muncă la fiecare șase luni, energia e tot mai scumpă și într-o degringoladă majoră, șomajul a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, iar piețele financiare tratează obligațiunile României ca pe singurele titluri „junk” din Uniunea Europeană, cu risc de neplată considerat mai mare decât țări ca Oman sau Indonezia.
Ce merge bine: deficitul, inflația, stabilizarea
1. Deficitul
În primele 7 luni ale anului, deficitul bugetar s-a redus cu 37% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor prezentate de ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, în condiții de creștere a investițiilor publice. Deficitul cash a scăzut la 48 miliarde de lei, respectiv 2,34% din PIB, de la 76,44 miliarde de lei și 3,99% din PIB în perioada similară din 2025.
Ajustarea a fost făcută în special prin înghețarea cheltuielilor cu salariile bugetarilor și cu pensiile și pe partea de venituri, în condițiile în care doar încasările din TVA au fost cu 18,56 miliarde de lei, respectiv 26,5%, peste nivelul din primele șapte luni ale anului trecut. Cu alte cuvinte, corecția a fost transferată către populație și companii prin prețuri și fiscalitate, într-un moment în care consumul și economia încetineau, în timp ce cheltuielile administrației și a sectorului public nu au fost reduse din cauza rezistenței PSD.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat în mai multe rânduri împotriva unei relaxări premature în eforturile de consolidare a bugetului, el spunând că „România nu își permite să revină la dezechilibrele de la care a pornit”, în condițiile în care am trecut la limită testul Fitch, care inițial ne retrogradaseră la „junk”, dar a revenit abia după ce Nazare contestat decizia.
Miza deficitului pe 2027 e de altfel una majoră în ceea ce privește piețele și riscul de pierdere a ratingului investment-grade pentru că investitorii nu se concentrează acum doar pe reducerea deficitului din acest an, ci au și așteptări privind continuarea tendinței în bugetul pentru 2027.
2. Inflația, instrumentul prin care s-a redus o bună parte din deficit
Inflația s-a redus puternic în ultimele luni, în special grație efectului de bază, de la peste 10% în iunie la 6,2% în august, cel mai redus nivel din iunie 2025, iar fără scumpirile de la combustibili, datorate conflictului din Orientul Mijlociu, prețurile de consum au scăzut ușor în august față de luna anterioară.
De notat că inflația a stat în apropierea pragului de două cifre (10%) pentru 11 luni consecutive, iar acum, pentru prima dată în peste un an, rata anuală a scăzut sub nivelul dobânzii de politică monetară a BNR (6,5%), ceea ce deschide teoretic calea unor viitoare reduceri de dobândă.
3. Stabilizarea economiei, care a plătit prețul corecției unui deficit bugetar ce se ducea la peste 10%, în 2025
Economia (măsurată prin PIB) s-a contractat la finalul lui 2025 și în debutul lui 2026 ca urmare a măsurilor de corecție fiscală, dar în ultimele luni s-a stabilizat și se întrevăd premisele unei reveniri: în teritoriul pozitiv al salariilor reale (odată cu încetinirea inflației), a puterii de cumpărare, a consumului populației și a retailului, respectiv a cererii externe care ar putea tracta industria.
Indicatorul de încredere în economia României publicat lunar de Comisia Europeană (ESI) sugerează de mai multe luni că punctul de minim al recesiunii a fost atins, iar companiile par să fi integrat incertitudinea politică. Analiștii estimează totuși o recesiune ușoară pentru 2026, cu o expansiune a PIB în 2027, odată ce salariile își vor reveni la nivel real și în condițiile în care investițiile publice vor trebui să rămână la niveluri record pentru a plăti din proiectele PNRR, care a înregistrat o supra-contractare de 20 de miliarde de euro.
Ce nu merge: energia, industria, șomajul, finanțarea
Dincolo de aceste progrese, noul guvern va prelua o serie de vulnerabilități structurale care se adâncesc, dar care prezintă posibile semne de ameliorare.
1. Energia – cea mai severă criză din ultimii ani
Ambele reactoare de la Cernavodă sunt încă oprite din cauza secării Dunării, context în care starea de criză energetică a fost prelungită până la 30 septembrie. Fără 20% din producția de energie electrică cel puțin până la sfârșitul lunii septembrie (scenariul optimist pentru repornirea centralei Cernavodă) și dependentă de importuri pentru a ține lumina aprinsă, seara, energia la nivel de sector e într-o degringoladă mai mare ca niciodată, care alimentează și o inflație structurală.
Situația se va ameliora abia din 2027, când vor intra în funcțiune centrala pe gaz de la Mintia (de 1.700 de MW, cea mai mare din Europa), cea de la Iernut de 430 de MW, iar OMV Petrom și Romgaz vor începe extracția gazelor din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră, care va alimenta inclusiv Azomureș.
Notă: Proiectul Neptun Deep se confruntă cu tot mai multe drone rusești care apar în proximitatea platformei de tratare a gazelor, iar noii miniștri de la Apărăre și Externe vor avea responsabilitatea gestionării acestei situații complicate de securitate de la Marea Neagră, dincolo de gestionarea situației de criză/război din regiune, la nivel general.
2. Șomajul și căderea industriei
Din 2024 și până la finalul lunii iunie 2026, numărul salariaților din România a scăzut cu peste 185.000 de persoane. Este vorba despre balanța salariaților activi, calcul realizat pe baza datelor raportate de Ministerul Muncii, corespunzătoare înregistrărilor din sistemul informatic ReGes/Revisal.
Locurile de muncă dispărute, majoritatea din industrie, sunt mult mai numeroase, dar o parte redusă (soldul salariaților) a fost acoperit de joburile nou create în servicii și construcții.
Industria prelucrătoare a pierdut 51.600 de salariați, din care doar industria auto a pierdut peste 18.000 de salariați, de la 151.000 în ianuarie 2025 la 132.800 la finalul lunii aprilie 2026.
Declinul vine în contextul în care acesta se prefigurează drept al treilea an consecutiv de cădere a industriei, iar restructurările continuă. Industria pierde locuri de muncă structurale – care se închid definitiv din cauza costurilor cu energia sau a lipsei de comenzi –, în timp ce construcțiile creează doar locuri de muncă conjuncturale, legate de proiecte cu termen limită.
Citește integral articolul Situația de la care pornește noul premier: deficit în scădere și inflație în frânare, dar industrie în cădere, șomaj în creștere, energie în criză, dobânzi de „junk” și un necesar de finanțare acoperit abia 65%. Piețele nu mai au răbdare pe Curs de Guvernare.
Nu toți fermierii au plecat acasă după violențele de ieri. Unii au dormit cu capul pe bordură și au planuri la Guvern și pentru azi
Există vreo legătură între inflamația din organism și sănătatea mintală? Ce spune specialistul
Edi Iordănescu a dat răspunsul după ce FCSB i-a făcut o ofertă concretă
La AUR, ziua porților deschise pentru ciobani. Un protest cu parfum de mineriade
