România ar putea încheia anul 2026 cu un deficit bugetar mai mic decât ținta de 6% din PIB stabilită de Guvern, pe fondul controlului strict al cheltuielilor și al majorărilor de taxe, însă evoluția pozitivă a finanțelor publice este umbrită de deteriorarea situației politice.
Goldman Sachs avertizează că partide importante fac presiuni pentru inversarea măsurilor de consolidare fiscală adoptate până acum, în condițiile în care ajustarea bugetară necesară rămâne substanțială.
Execuția bugetară pe primele șapte luni din 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, de 76,44 miliarde de lei.
Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 3,99% în primele șapte luni din 2025 la 2,34% în aceeași perioadă din acest an, ceea ce înseamnă o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale.
Goldman Sachs: Deficitul ar putea fi sub 6% din PIB
Bugetul pentru 2026 a fost construit pe o țintă de deficit de 6% din PIB în termeni ESA, standardul utilizat la nivel european, și de 6,2% în termeni cash, standardul național.
Analiștii Goldman Sachs consideră însă că execuția de până acum indică posibilitatea ca România să încheie anul cu un deficit sub ținta Guvernului.
„În mod încurajator, cele mai recente date sugerează că deficitul pe întregul an este probabil să se situeze sub proiecția Guvernului de 6% din PIB pentru 2026, față de 9,3% de acum doi ani. Eșecul României de a adopta legislație importantă legată de salarii înseamnă că este probabil să piardă o parte din finanțarea din PNRR, adăugând aproximativ 0,2% din PIB la deficitul din acest an.
Chiar și așa, datele privind deficitul din acest an sugerează că, probabil, se va situa sub previziunile Guvernului, situație rară”, arată analiștii Goldman Sachs, citaţi de Profit.ro.
Potrivit băncii americane, îmbunătățirea execuției bugetare este rezultatul atât al unui control strict al cheltuielilor, cât și al majorărilor semnificative de taxe adoptate anul trecut.
„Mai multe partide fac presiuni pentru a inversa consolidarea”
Goldman Sachs atrage însă atenția că performanța fiscală mai bună este contrabalansată de situația politică.
„Evoluțiile fiscale rămân în centrul atenției în România. Pe partea pozitivă, cele mai recente date fiscale sugerează că deficitul bugetar pe întregul an va fi probabil sub proiecția Guvernului de 6% din PIB pentru 2026 (în scădere de la 9,3% acum doi ani).
Cu toate acestea, politica de ajustare fiscală a devenit extrem de controversată: coaliția guvernamentală s-a prăbușit în mai din cauza dezacordurilor privind măsurile fiscale, există puține semne că se va forma un nou guvern și, în loc să caute modalități de a reduce și mai mult deficitul, unele dintre cele mai mari partide fac presiuni pentru a inversa consolidarea implementată până în prezent”, se arată în analiza Goldman Sachs citată de Profit.ro.
Banca americană subliniază că această evoluție este importantă, deoarece, deși măsurile adoptate până acum au produs rezultate, România mai are de făcut o ajustare fiscală consistentă.
„Mai multe partide mari fac acum presiuni pentru a inversa consolidarea deja implementată, în loc să o aprofundeze. Acest lucru este important deoarece, deși pașii inițiali de consolidare au fost încurajatori, ajustarea rămasă este încă substanțială”, avertizează analiștii.
Eșecul legii salarizării costă România bani din PNRR
Unul dintre efectele concrete ale blocajului legislativ este legat de fondurile europene.
Goldman Sachs estimează că România este probabil să piardă o parte din finanțarea din PNRR ca urmare a eșecului de a adopta legea privind salarizarea. Pierderea fondurilor ar adăuga aproximativ 0,2% din PIB la deficitul bugetar din acest an.
Chiar și în aceste condiții, banca americană consideră că România are șanse să înregistreze un deficit mai mic decât cel estimat oficial.
Dobânzile nu vor ajuta prea mult economia
Goldman Sachs estimează că politica monetară va oferi un sprijin limitat economiei în perioada următoare, în condițiile în care inflația era deja ridicată înainte de șocul provocat de războiul din Iran.
„Având în vedere că inflația a fost ridicată chiar înainte de șocul din Iran, este puțin probabil ca politica monetară să ofere un sprijin compensatoriu semnificativ creșterii economice pe termen scurt. Ratele de politică monetară par să rămână la nivelurile actuale cel puțin pentru restul acestui an”, arată banca.
În ceea ce privește costurile la care se împrumută statul român, un factor care ar putea îmbunătăți situația ar fi formarea unui guvern credibil, capabil să continue consolidarea fiscală.
„În ceea ce privește dobânzile la care se împrumută statul, un catalizator pe termen scurt pentru o revenire ar putea veni din formarea unui guvern credibil, capabil să realizeze consolidarea fiscală necesară”, consideră analiștii.
Însă o eventuală scădere a dobânzilor nu ar fi suficientă pe termen lung, avertizează Goldman Sachs.
„Cu toate acestea, pentru ca această revenire să fie durabilă pe termen mediu, credem că, pe lângă îmbunătățiri fiscale, ar trebui să vedem și o îmbunătățire semnificativă a contului curent, deoarece acesta rămâne un risc atât pentru curba obligațiunilor locale, cât și pentru cea a creditului”, se arată în raport.
Astfel, mesajul Goldman Sachs este unul în două direcții: România a făcut progrese fiscale mai bune decât se anticipa, dar aceste rezultate pot fi puse în pericol dacă ajustarea bugetară este abandonată, iar incertitudinea politică se prelungește.
Jaf de 9 milioane de euro pe Riviera Franceză: Hoții au luat patru tablouri de Renoir, două le-au aruncat în timp ce fugeau
Rechinul care poate trăi 400 de ani e cel mai longeviv vertebrat cunoscut de pe Pământ. Cum reușește să-și păstreze vederea atât de mult timp
Gaura din bugetele de pensii, șomaj și sănătate se adâncește. A ajuns la aproape 28% din deficitul total
Cristiano Ronaldo și Leo Messi vor fi pentru prima dată colegi: Anunțul făcut de Carlos Tevez
