România a încheiat primele șapte luni din 2026 cu un deficit bugetar de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.
În același timp, veniturile statului au crescut cu 11,2%, iar cheltuielile au avansat cu doar 2,9%, potrivit datelor Ministerului Finanțelor publicate luni.
Principalele rezultate
- Deficitul bugetar: 48,08 miliarde de lei, cu 37% mai mic decât în primele șapte luni din 2025.
- Deficitul ca procent din PIB: 2,34%, față de 3,99% anul trecut.
- Veniturile statului: 412,31 miliarde de lei, în creștere cu 11,2%.
- Cheltuielile statului: 460,39 miliarde de lei, în creștere cu doar 2,9%.
- Investițiile: 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult decât anul trecut, adică aproximativ 24% în plus.
- Fondurile europene și PNRR: plățile pentru proiectele finanțate din aceste surse au crescut cu peste 60%.
- TVA: încasările nete au ajuns la 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% mai mult decât în 2025.
- Rambursările de TVA către companii: 20,48 miliarde de lei.
- Cheltuielile de personal: 95,67 miliarde de lei, în scădere cu 4,1%.
- Dobânzile la datoria publică: 40,12 miliarde de lei, în creștere cu 26,5%.
- Cheltuielile cu asistența socială: 146,59 miliarde de lei, în scădere cu 0,6%.
Mai mulți bani la buget
Veniturile totale au ajuns la 412,31 miliarde de lei. Cea mai importantă creștere vine din veniturile fiscale, care au urcat cu 15,4%, până la 214,32 miliarde de lei.
Încasările din TVA au crescut cu 26,5%, iar cele din accize cu 6,4%. România a atras, de asemenea, 37,28 miliarde de lei din fonduri europene rambursate de Uniunea Europeană, cu 30,3% mai mult decât în perioada similară din 2025.
Investițiile au crescut, deși deficitul a scăzut
Ministerul Finanțelor subliniază că reducerea deficitului nu s-a făcut prin tăierea investițiilor. Din contră, acestea au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde de lei peste nivelul de anul trecut.
Peste 71% din investiții au fost susținute prin fonduri europene și PNRR. Plățile pentru aceste proiecte au crescut cu aproximativ 60%.
„Reducerea deficitului nu s-a făcut prin oprirea investițiilor, ci printr-un control mai bun al cheltuielilor curente și prin creșterea veniturilor”, transmite Ministerul Finanțelor.
Statul a cheltuit mai puțin cu salariile, dar mai mult pe dobânzi
Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,1%, până la 95,67 miliarde de lei, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de temperare salarială.
În schimb, dobânzile la datoria publică au devenit o povară tot mai mare pentru buget. În primele șapte luni, statul a plătit 40,12 miliarde de lei pentru dobânzi, cu 26,5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că rezultatele indică o îmbunătățire a situației fiscale, dar avertizează că lunile următoare vor aduce o comparație mai dificilă cu 2025, după ce efectele măsurilor fiscale adoptate anul trecut se vor reflecta integral în execuția bugetară.
Obiectivul Guvernului rămâne menținerea deficitului pe traiectoria stabilită pentru întregul an și continuarea reducerii dezechilibrelor bugetare.
PSD, întâlnire cu liderii și parlamentarii la Sinaia. Miza: majoritatea pentru Guvernul Grindeanu și strategia pentru consultările de la Cotroceni
Orașele care nu mai vor să hrănească AI. Apa, curentul și liniștea, prețul ascuns al revoluției tehnologice
Cezar Crețu a câștigat primul său titlu challenger din carieră, la Augsburg
Mersul „limfatic”: ce este și ce beneficii are noul trend de pe rețelele sociale
