După o noapte proastă, câteva ore de somn în plus pot ajuta organismul și creierul să se refacă. În schimb, dacă încercăm să recuperăm prea mult, ne putem deregla ritmul de somn. Pentru majoritatea oamenilor, există un număr ideal de ore suplimentare de somn.
În general, adulților li se recomandă aproximativ șapte până la nouă ore de somn pe noapte, în timp ce majoritatea adolescenților au nevoie de opt până la zece ore. Dar acest lucru nu este întotdeauna posibil. Iar atunci când nu reușim să dormim suficient în timpul săptămânii, crește tentația de a dormi mai mult în weekend, scrie BBC.
Somnul prelungit poate avea însă și dezavantaje.
Există două mecanisme principale care reglează somnul. Primul este homeostatul somnului, care poate fi imaginat ca un rezervor. Cu cât stăm mai mult timp treji, cu atât se acumulează presiunea de a dormi și cu atât simțim mai puternic nevoia de odihnă.
Al doilea este ritmul circadian, ceasul biologic intern, care este reglat zilnic de expunerea la lumină și întuneric, de schimbările de temperatură, dar și de momentele în care mâncăm sau facem mișcare. Împreună, aceste două mecanisme ne ajută să devenim somnoroși la momentul potrivit în fiecare seară.
Recuperarea somnului poate perturba atât presiunea de somn, cât și ceasul biologic. Acest lucru se poate întâmpla fie dacă mergem la culcare mai devreme, fie dacă dormim până târziu. Somnul suplimentar de dimineață reduce presiunea de somn acumulată, astfel încât seara este posibil să nu ne mai simțim obosiți la ora obișnuită.
În plus, nu ne schimbăm doar ora la care dormim, ci și momentul în care facem alte lucruri, inclusiv când ne expunem la lumină, ceea ce poate afecta ritmul circadian.
Asta nu înseamnă că somnul de recuperare nu poate avea și beneficii, atât timp cât este folosit cu măsură.
Beneficiile somnului de recuperare
Modul în care somnul insuficient afectează sănătatea și funcțiile cognitive nu este încă pe deplin înțeles. Experimentele arată însă că somnul de recuperare poate reduce sau chiar inversa unele dintre efectele unei nopți proaste.
Într-un studiu, persoanele care au dormit doar două ore într-o noapte au prezentat modificări ale unor celule albe din sânge, asociate cu un răspuns la stres. După o noapte de opt ore, valorile nu reveniseră complet la normal, dar aproape au făcut-o după până la 10 ore de somn.
Un alt experiment, în care 11 bărbați au dormit doar patru ore timp de șase nopți, a arătat că privarea de somn afectează procesarea glucozei și răspunsul la insulină. După alte șase nopți cu posibilitatea de a dormi 12 ore, valorile au revenit la normal. Alte cercetări sugerează că somnul de recuperare poate restabili și performanța cognitivă.
Totuși, somnul suplimentar nu poate compensa complet lipsa cronică de somn. Atenția susținută și orientarea spațială par deosebit de vulnerabile, iar efectele privării prelungite pot persista chiar și după somnul de recuperare. Și somnul de scurtă durată din timpul zilei poate fi benefic, dar este studiat separat de recuperarea somnului pe timpul nopții.
Poate somnul de recuperare să ne prelungească viața?
Un studiu suedez, care a urmărit peste 40.000 de adulți timp de 13 ani, a arătat că persoanele sub 65 de ani care dormeau cinci ore sau mai puțin pe noapte aveau un risc de mortalitate cu 65% mai mare decât cele care dormeau șase-șapte ore. Însă acest risc suplimentar dispărea în cazul celor care recuperau somnul în weekend.
Și alte cercetări sugerează beneficii. Într-un studiu pe aproape 2.800 de adulți din Coreea, persoanele care dormeau în mod obișnuit prea puțin aveau un risc cu aproximativ 73% mai mare de hipertensiune, dar fiecare oră suplimentară de somn în weekend era asociată cu o reducere de aproximativ 17% a acestui risc. Somnul de recuperare a fost asociat și cu un risc mai mic de demență și de sindrom metabolic.
Nu toate studiile au ajuns însă la aceleași concluzii. Un studiu amplu din Marea Britanie nu a găsit nicio legătură între somnul de recuperare și mortalitate sau bolile cardiovasculare, dar nici nu a identificat riscuri asociate dormitului mai mult în weekend.
Prin urmare, nu pare necesar să ne trezim la aceeași oră în fiecare zi, indiferent cât am dormit. Till Roenneberg, profesor emerit de cronobiologie la Universitatea Ludwig Maximilian din München, consideră că somnul pierdut trebuie recuperat: „Somnul este una dintre cele mai importante funcții din viața noastră”.
Excepția o reprezintă persoanele cu insomnie, pentru care tratamentul recomandă evitarea atât a culcatului mai devreme, cât și a dormitului până târziu, deoarece aceste schimbări pot deregla și mai mult ritmul somnului.
Cât de mult ar trebui să recuperăm, până la urmă?
Tot mai multe dovezi indică faptul că, pentru majoritatea oamenilor, „punctul optim” este de aproximativ una-două ore de somn în plus.
Studiile realizate în SUA și Coreea au arătat că această cantitate este asociată cu cel mai mic risc de depresie. De asemenea, a fost asociată cu niveluri mai scăzute ale inflamației în cazul adulților care dorm în mod obișnuit prea puțin. Un tipar similar a fost observat și în cazul persoanelor mai tinere, care au prezentat un risc mai mic de anxietate și depresie.
C.S.
România ar putea primi 66 de miliarde de euro din viitorul buget al UE. Cum vor continua negocierile dacă Siegfried Mureșan ajunge premier
Mureșan spune că ar refuza orice demers împotriva lui Bolojan: Nu caut să mă așez pe scaunele altora
Surpriză majoră: Meci din Superliga, televizat în Germania, Elveția și Austria
O dronă a oprit temporar traficul aerian pe aeroportul Reagan din Washington
