Ministrul Justiției, Radu Marinescu, susține că litigiile în care sunt implicați magistrați trebuie soluționate tot de judecători, chiar și atunci când există suspiciuni privind un posibil conflict de interese. Reacția sa se referă la o decizie recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a atras atenția asupra situațiilor în care judecătorii decid asupra unor drepturi salariale de care ar putea beneficia ei înșiși.
„Referitor la conflictul de interese amintit în economia acelor considerente, trebuie să fim conștienți de o chestiune: că dezlegarea unui litigiu într-un stat de drept trebuie să o facă justiția. Dacă judecătorul este și el justițiabil, că nu poți să-l împiedici să fie și el justițiabil, cine să-l judece pe judecător? Un medic? Un inginer? Tot justiția ar trebui să-l judece”, a declarat Marinescu, duminică seară, la TVR Info.
Ministrul a argumentat că judecătorii sunt, la rândul lor, cetățeni care au dreptul să se adreseze instanțelor, iar acest drept nu poate fi pus sub semnul întrebării doar pentru că fac parte din sistemul judiciar.
„Aici ne aflăm și chestiunea trebuie tratată cu foarte multă atenție și seriozitate. Pentru viitor este foarte important ca justiția să nu încerce să intre în sfera Executivului sau a Legislativului”, a adăugat Radu Marinescu.
Ce a constatat CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins cererile unor magistrați români care au reclamat că statul nu le-a achitat integral restanțele salariale, considerând că eșalonarea plăților a fost justificată de dificultățile economice și bugetare.
În motivare, CEDO a ținut cont de dificultățile financiare ale statului român, invocând „circumstanțe excepționale și constrângeri economice și bugetare” pe care autoritățile au fost nevoite să le gestioneze.
Instanța europeană a apreciat că, în pofida resurselor insuficiente, autoritățile au făcut ajustări succesive pentru a permite plata treptată a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești.
Un pasaj important al motivării se referă însă la posibilul conflict de interese al judecătorilor români care au soluționat litigii privind drepturi salariale de care puteau beneficia și ei.
CEDO a arătat că aceștia erau „susceptibili” de a genera „un conflict de interese”, întrucât „interesul lor patrimonial personal putea interfera cu exercitarea imparțială a funcțiilor lor judiciare”.
Curtea a observat și că restanțele salariale datorate altor categorii de funcționari publici erau considerabil mai mici decât cele ale magistraților.
Totodată, judecătorii europeni au constatat că reclamanții nu fac parte dintr-o categorie vulnerabilă și că neplata imediată și integrală a sumelor solicitate nu le-a pus în pericol mijloacele de subzistență.
Ulterior deciziei CEDO, Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat că procesul privind restanțele salariale ale magistraților și litigiul dintre ÎCCJ și Guvernul României sunt două chestiuni juridice distincte.
