Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererile unor actuali și foști judecători din România, care au reclamat că plata eșalonată a unor restanțe salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive le-a încălcat dreptul la proprietate.
Decizia a provocat reacții diferite în România. PNL susține că hotărârea confirmă poziția fostului premier Ilie Bolojan în disputa privind plata restanțelor salariale, în timp ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) atrage atenția că CEDO nu a soluționat litigiul deschis de instanța supremă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor.
Dincolo de respingerea plângerilor, Curtea formulează observații importante despre modul în care instanțele românești au ajuns să decidă asupra unor drepturi salariale de care judecătorii puteau beneficia ei înșiși, ridicând problema unui posibil conflict de interese.
În cauza analizată, judecătorii europeni au stabilit că eșalonarea și amânarea plății restanțelor salariale nu au încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
CEDO a ținut cont de situația economică și bugetară a României, precum și de faptul că magistrații aveau venituri considerabil peste media națională, iar plata în tranșe nu le-a afectat semnificativ condițiile de trai.
Decizia CEDO vine în contextul în care Înalta Curte a respins recent recursul Guvernului Bolojan, în procesul prin care tot Înalta Curte a dat în judecată Executivul pentru plata restanțelor salariale ale magistraților. Este vorba de aproximativ un miliard de euro, pe care statul ar trebui să îl plătească magistraților în 2026. Şi CCR a dat recent dreptate Înaltei Curți conduse de Lia Savonea în disputa cu Executivul.
Cazul de la CEDO privește sume pe care statul român fusese obligat să le plătească unor magistrați drept despăgubiri pentru diferențe de remunerație considerate discriminatorii în raport cu alte categorii de magistrați sau funcționari. Reclamanții au susținut că executarea treptată a hotărârilor definitive nu le-a respectat drepturile.
CEDO vede un conflict de interese
În motivarea hotărârii, Curtea de la Strasbourg observă că, de-a lungul timpului, jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție a contribuit la reconfigurarea cadrului juridic privind remunerația judecătorilor, fără modificarea formală a legilor care reglementau salariile acestora.
CEDO atrage atenția că participarea unor judecători la decizii privind componente ale remunerației de care puteau beneficia ei înșiși era susceptibilă să genereze un conflict de interese. Mai exact, interesul lor patrimonial personal putea interfera cu exercitarea imparțială a funcției.
Curtea mai observă că instanțele ar fi putut depăși rolul tradițional de interpretare și aplicare a legii, creând aparența unui conflict de interese între instituții și a unei tensiuni între puterea judecătorească, pe de o parte, și puterile legislativă și executivă, pe de altă parte.
Judecătorii nu trebuie să se substituie autorităților responsabile de politicile bugetare și economice, subliniază CEDO.
Stabilirea priorităților de cheltuieli și alocarea resurselor publice țin de competența Guvernului și a Parlamentului, care dispun de o marjă largă de apreciere în acest domeniu.
De ce a considerat CEDO că plata eșalonată a fost justificată
Curtea amintește că statul nu poate invoca, pur și simplu, lipsa banilor pentru a justifica neexecutarea unei datorii stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
În acest caz, însă, CEDO a identificat circumstanțe excepționale, legate de constrângeri economice și bugetare într-o perioadă de criză severă și prelungită. Autoritățile române au recurs la ajustări succesive care au permis plata treptată a sumelor datorate, în paralel cu măsuri de redresare a finanțelor publice și cu menținerea serviciilor publice esențiale.
Curtea consideră că această abordare a urmărit un echilibru între interesele publice și cele private.
CEDO a ținut cont și de situația particulară a reclamanților. În aceste condiții, chiar dacă întârzierile au fost semnificative, Curtea nu a constatat că neexecutarea integrală a hotărârilor le-ar fi afectat însăși esența dreptului de a obține executarea acestora sau că le-ar fi impus o sarcină individuală excesivă.
Prin urmare, cererile au fost respinse ca vădit nefondate.
Decizia nu înseamnă că statul poate amâna oricând plata unor drepturi stabilite de instanțe și nici că orice întârziere este justificată de situația bugetară. CEDO a apreciat că, în circumstanțele particulare ale acestui caz, măsurile de plată eșalonată nu au încălcat drepturile reclamanților în modul reclamat de aceștia.
În același timp, observațiile despre posibilele conflicte de interese în stabilirea propriilor drepturi salariale ridică întrebări importante despre limitele rolului instanțelor în raport cu celelalte puteri ale statului.
Reacția PNL: CEDO confirmă că Guvernul Bolojan a avut dreptate
Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) confirmă că Guvernul Bolojan a avut dreptate și instanțele nu pot decide în locul Executivului cum sunt folosiți banii publici, a transmis, joi, PNL într-un comunicat.
"CEDO confirmă un principiu pe care premierul Ilie Bolojan l-a apărat consecvent: deciziile privind alocarea resurselor publice aparțin Guvernului și Parlamentului, nu instanțelor judecătorești", se arată într-un comunicat al PNL.
Liberalii consideră că, prin deciziile de eșalonare și reeșalonare a plăților restante, precedentul Executiv a urmărit un "obiectiv legitim, respectiv protejarea echilibrului bugetar".
"Mai mult, CEDO atrage atenția asupra riscului unor conflicte de interese atunci când magistrații pronunță hotărâri care-i avantajează direct, privind drepturi salariale de care beneficiază ei înșiși. Este o observație foarte importantă, care trebuie analizată cu atenție și responsabilitate de instituțiile sistemului românesc de justiție și care trebuie să aibă consecințe practice pentru viitor, de eliminare a riscului conflictelor de interese", menționează PNL.
"Ilie Bolojan a avut dreptate să apere competențele constituționale ale Guvernului și interesul general, chiar și atunci când această poziție a generat un conflict cu conducerea ICCJ", subliniază liberalii.
Ce spune Înalta Curte
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a reacționat joi seară la decizia CEDO, subliniind că hotărârea instanței europene nu soluționează litigiul deschis împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor privind plata restanțelor salariale ale magistraților.
Instanța supremă arată că decizia CEDO permite eșalonarea obligațiilor financiare ale statului, dar nu înlătură obligația de plată și nici responsabilitatea autorităților de a respecta calendarul stabilit.
„Problema juridică supusă instanței naționale a vizat respectarea de către autoritățile executive a propriului cadru normativ și îndeplinirea obligațiilor care decurg din acesta, inclusiv în ceea ce privește asigurarea resurselor bugetare necesare executării hotărârilor judecătorești, potrivit chiar calendarului de eșalonare stabilit unilateral de către Guvern”, se arată în comunicatul Înaltei Curți, citat de adevarul.ro.
ICCJ insistă că procesul inițiat în România are un obiect și temeiuri juridice diferite de cauza examinată la Strasbourg. „Decizia CEDO nu reprezintă o soluționare a litigiului inițiat de Înalta Curte și nu poate fi prezentată ca validând sau invalidând automat pretențiile formulate într-un proces cu obiect și temeiuri juridice distincte.”
Instanța supremă cere ca hotărârea europeană să fie analizată integral, fără interpretări selective, și subliniază că respectarea hotărârilor judecătorești definitive rămâne o obligație a autorităților publice.
