Peste 1.100 de foști și actuali judecători și procurori solicită Guvernului să modifice proiectul noii legi a salarizării unitare, susținând că forma actuală subevaluează rolul constituțional al magistraturii și nu oferă suficiente garanții privind independența financiară a sistemului judiciar.
Printre cererile formulate se numără majorarea coeficienților de salarizare pentru funcțiile de vârf din magistratură, includerea unor protecții suplimentare împotriva diminuării veniturilor și luarea în calcul a unor sporuri și diferențe salariale la stabilirea pensiilor.
Potrivit PRESShub, 1.141 de persoane au semnat un document care conține 33 de propuneri de modificare a proiectului de lege și care urmează să fie transmis Ministerului Muncii.
Judecătorii de la Înalta Curte vor salarii la nivelul premierului
Una dintre principalele solicitări vizează salarizarea judecătorilor cu grad de Înalta Curte de Casație și Justiție. Semnatarii cer ca aceștia să beneficieze de un coeficient de 7,50, identic cu cel prevăzut pentru funcția de prim-ministru.
Aplicat la valoarea de referință de 4.100 de lei prevăzută în proiect, coeficientul ar însemna un salariu brut de 30.750 de lei. În forma actuală a proiectului, Guvernul propune pentru această categorie un coeficient de 5,50, ceea ce ar însemna un salariu brut lunar de 22.550 de lei.
Magistrații susțin că actuala grilă salarizează funcțiile judiciare după criterii similare celor folosite pentru funcțiile administrative și de conducere, fără a reflecta suficient statutul constituțional al justiției.
Nemulțumiri față de ierarhia salarială
Semnatarii reclamă și faptul că numeroase funcții de demnitate publică beneficiază de coeficienți superiori celor prevăzuți pentru judecătorii de la instanța supremă.
În document sunt menționate funcțiile de premier, vicepremier, ministru, președinte al Curții de Conturi, președinte al Consiliului Concurenței, Avocat al Poporului, președinte al Autorității Electorale Permanente sau secretar general al Guvernului.
Magistrații susțin că diferența dintre salariul unui judecător aflat la început de carieră și cel al unui magistrat cu peste 20 de ani vechime la Înalta Curte este prea mică și nu reflectă parcursul profesional și responsabilitățile suplimentare.
Cer garanții pentru „independența economică”
O altă critică vizează principiul independenței economice a magistratului, care este prevăzut în proiectul de lege, dar care, potrivit semnatarilor, nu este susținut de mecanisme concrete.
Aceștia susțin că salariile magistraților ar putea deveni dependente de politica fiscală și de evoluția economiei, întrucât proiectul limitează creșterea cheltuielilor de personal la ritmul de creștere nominală a PIB.
De asemenea, magistrații solicită introducerea unor prevederi care să împiedice diminuarea directă sau indirectă a remunerației și cer ca diferențele salariale tranzitorii să fie incluse în baza de calcul a pensiei.
Vor premii de performanță pentru întregul sistem
Documentul transmis Ministerului Muncii conține și propuneri privind premiile de performanță.
Semnatarii argumentează că acestea ar trebui acordate întregului sistem judiciar, invocând deficitul de personal și faptul că instanțele și parchetele au înregistrat o rată de soluționare a dosarelor de 102%.
În total, documentul cuprinde 12 observații și 33 de solicitări de modificare, referitoare la metodologia de evaluare, sistemul de grade salariale, garanțiile privind remunerația, evaluarea impactului asupra sistemului judiciar și regimul muncii suplimentare.
Aproape un sfert dintre semnatari sunt pensionari
Potrivit datelor analizate de PRESShub, dintre cei 1.141 de semnatari, 650 sunt judecători activi sau pensionari, iar 425 sunt procurori activi ori pensionari. Alte 64 de semnături aparțin auditorilor de justiție din cadrul Institutului Național al Magistraturii.
Analiza arată că 295 dintre semnatari sunt pensionari, reprezentând aproximativ 26% din total.
România are în prezent aproximativ 4.400 de judecători și 2.300 de procurori în activitate, ceea ce înseamnă că demersul a fost susținut de o parte semnificativă a corpului magistraților, însă nu de majoritatea acestuia. PRESShub notează, de asemenea, că niciun judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție nu figurează printre semnatari.
UE pregătește taxe mai mici pentru energia regenerabilă și contoare inteligente obligatorii
Culisele luptei pentru Herăstrău (7): Dani Oțil, printre beneficiarii „circuitului de avizare”
Salt uriaș, de 93 de locuri, în clasamentul WTA pentru finalista-surpriză de la Roland Garros: Locul pe care îl ocupă Sorana Cîrstea
Fritz, după ce a discutat cu Tomac: Greu vedem o susținere USR pentru guvernul lui. Dacă nu trece, a doua propunere ar fi tot un tehnocrat
