Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, marți, că atât salarizarea judecătorilor și procurorilor, cât și regimul de pensionare nu constituie privilegii, ci reprezintă aspecte esențiale ale statutului acestora. Mai mult, CSM susține că repunerea în mod repetat în discuție a acestor aspecte, „într-o manieră tendențioasă”, duce la stigmatizarea magistraților.
În ședința de marți, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de hotărârile adoptate în unanimitate de toate adunările generale ale judecătorilor și procurorilor constituite la nivelul instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea, referitoare la necesitatea respectării stabilității statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor, se arată într-un comunicat al CSM citat de Agerpres.
Plenul Consiliului solicită "ferm" autorității legislative și autorității executive ca orice demers normativ referitor la activitatea autorității judecătorești să fie precedat de un dialog "real și onest" cu reprezentanții acesteia.
"Este bine cunoscut că atât salarizarea judecătorilor și procurorilor, cât și regimul de pensionare nu constituie privilegii, ci reprezintă aspecte esențiale ale statutului acestora și garanții incontestabile ale principiului independenței justiției, în vederea asigurării unui act de justiție eficient și de calitate, în beneficiul cetățeanului.
În condițiile în care regimul de pensionare a judecătorilor și procurorilor a fost reformat substanțial începând cu anul 2024, repunerea în mod recurent în discuție a acestor aspecte, într-o manieră tendențioasă, este de natură să conducă la o veritabilă stigmatizare a magistraților, care, în pofida unor condiții extrem de dificile, și-au îndeplinit și continuă să-și îndeplinească misiunea constituțională cu onestitate și profesionalism", subliniază CSM.
CSM a criticat, vineri, măsurile bugetare dorite de Executiv, menționând că nivelul de salarizare și condițiile de pensionare ale magistraților trebuie să fie în acord cu documentele europene, jurisprudența Curții Constituționale, statutul de putere în stat, incompatibilitățile și interdicțiile profesiei, precum și volumul și complexitatea muncii.
În contrapondere la măsurile guvernamentale pe care le consideră "fără substanță" și fără impact real, doar "impact mediatic", CSM a prezentat propriile propuneri de soluții pentru realizarea de "economii reale la bugetul de stat":
- Reorganizarea activității judiciare prin desființarea unor instanțe și parchete (cel puțin câte o judecătorie/un parchet din circumscripția fiecărui tribunal/parchet de pe lângă tribunal).
- Generalizarea comunicării exclusiv electronice, în special în relațiile cu instituțiile publice.
- Accelerarea digitalizării pentru a tinde către un dosar exclusiv electronic, mai ales în cauzele care implică instituții publice și/sau profesioniști, ceea ce ar reduce semnificativ cheltuielile cu consumabilele ("justiție fără hârtie").
- Majorarea taxelor de timbru pentru a reflecta cheltuielile reale de soluționare a litigiilor, corelată cu măsuri pentru eficientizarea ajutorului public judiciar.
- Adoptarea unor măsuri eficiente de recuperare a prejudiciilor rezultate din săvârșirea de infracțiuni.
- Această decizie a CSM vine ca răspuns la "repunerea în discuția publică în mod recurent a unor aspecte esențiale ale statutului judecătorilor și procurorilor", cu ignorarea "problemelor reale ale sistemului judiciar semnalate constant" de Consiliu.