Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, a reacționat după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerile unor magistrați români privind eșalonarea restanțelor salariale și a atras atenția asupra riscului unor conflicte de interese în justiție.
Savonea susține că hotărârea trebuie analizată în întregime, fără interpretări selective, și subliniază că aceasta confirmă inclusiv obligația respectării hotărârilor judecătorești definitive.
Într-o declarație acordată HotNews, șefa instanței supreme a precizat că a luat act de decizia CEDO și a analizat conținutul acesteia.
„În esență, apreciem că decizia reconfirmă o serie de principii fundamentale, între care caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive, respectarea separației puterilor în stat și posibilitatea eșalonării executării obligațiilor financiare, în anumite condiții”, a declarat Lia Savonea.
Ea a subliniat că sistemul judiciar a respectat mecanismul de eșalonare a plăților, fără să renunțe însă la drepturile salariale recunoscute prin hotărâri definitive.
În privința observațiilor critice formulate de CEDO la adresa instanțelor românești, președinta ICCJ nu a oferit o interpretare punctuală. „Decizia trebuie analizată în integralitatea sa, cu toate argumentele și nuanțele reținute de Curte, evitând interpretările selective sau concluziile pripite”, a afirmat Savonea.
Ce a reproșat CEDO justiției din România
Reacția vine după ce CEDO a respins, joi, plângerile a cinci magistrați români, care susțineau că statul le-a încălcat drepturile prin amânarea și eșalonarea plății unor restanțe salariale câștigate în instanță. Curtea de la Strasbourg a considerat că, în circumstanțele acestui caz, eșalonarea plăților a fost justificată de situația economică și bugetară a țării și nu a încălcat drepturile reclamanților.
Judecătorii europeni au atras însă atenția și asupra modului în care instanțele românești au contribuit, prin propriile hotărâri, la modificarea sistemului de remunerare a magistraților.
CEDO a observat că deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți au contribuit la schimbarea cadrului juridic privind salariile judecătorilor, fără modificarea formală a legislației.
În acest context, Curtea a semnalat riscul unui conflict de interese atunci când judecătorii se pronunță asupra unor drepturi salariale de care pot beneficia ei înșiși.
Totodată, CEDO a subliniat că instanțele nu trebuie să se substituie Guvernului și Parlamentului în stabilirea politicilor bugetare și în alocarea resurselor publice.
Disputa privind un miliard de euro
Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a respins definitiv, săptămâna trecută, recursul Guvernului Bolojan într-un proces privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Litigiul vizează aproximativ un miliard de euro, sumă care include atât drepturi salariale restante, cât și dobânzi pentru plata întârziată.
Prin decizia din 15 octombrie, instanța supremă a menținut hotărârea prin care Guvernul a fost obligat să asigure fondurile necesare achitării acestor sume, inclusiv prin rectificare bugetară.
