Moody’s a decis vineri seară să mențină ratingul suveran al României la nivelul Baa3, cu perspectivă negativă – echivalentul ultimei trepte investment-grade, acesta fiind al doilea verdict favorabil din această vară, după ce România a trecut pe 31 iulie, ”la mustață”, testul Fitch – inițial am primit verdict de retrogradare.
România rămâne astfel în zona țărilor recomandate investițiilor în evaluările tuturor celor trei agenții de rating majore, în pofida crizei politice prelungite, a războiului din Iran, a unei economii în contracție și unei datorii în continuă creștere.
Dar ce stă, concret, în spatele acestei decizii? O privire asupra a patru indicatori-cheie arată de unde a plecat România, în S2 din 2023 (ultimul semestru pre-electoral), unde a ajuns și cât de fragilă rămâne construcția, mai ales că, din nou, am trecut ”testul Fitch” abia după o contestație, iar Moody’s ne-a făcut o lungă listă de reproșuri.
1. Deficitul bugetar: de la recordul de 9,3% din PIB în 2024 la 2% din PIB la S1 din 2026
Acesta este indicatorul care a salvat, probabil, ratingul. La finalul lui 2024, România avea cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană: 9,3% din PIB conform metodologiei europene ESA – un nivel care a pus în gardă toate cele trei agenții de rating și a determinat Bruxelles-ul să inițieze procedura de suspendare a fondurilor europene, în debutul verii trecute.
Deficitul record din anul electoral 2024, un deficit întâlnit doar în vremuri de război sau de criză gravă, a venit după un deficit de 5,68% din PIB la finalul lui 2023, deja peste limita de 3% din Tratatul de la Maastricht și atins abia după creșterea taxelor și impozitelor în toamna respectivului an.
Pachetul de consolidare fiscală propus de Guvernul Bolojan și adoptat prin mai multe proceduri succesive de angajare a răspunderii în Parlament, cu aplicare mai întâi de la 1 august 2025 și apoi de la 1 ianuarie 2026, a produs o corecție vizibilă: deficitul ESA a coborât la 7,9% din PIB la final de 2025, de la o traiectorie ce-l ducea spre 10% din PIB, iar în primele șase luni din 2026, deficitul calculat pe metodologie cash s-a redus la 2,0% din PIB (41 de miliarde de lei), față de 3,64% din PIB (69,8 miliarde de lei) în aceeași perioadă din 2025 (vezi grafic mai jos).
Mai mult, deficitul nominal s-a înjumătățit aproape, în condițiile în care veniturile bugetare au crescut cu 12%, cheltuielile au scăzut cu 3,2%, iar corecția a fost realizată fără a sacrifica investițiile publice, care au rămas și rămân la un nivel excepțional de ridicat – 7-8% din PIB, dublu față de media UE.
Per total, la final de S1 2026, cheltuielile totale pentru investiții, cheltuieli de capital și programe de dezvoltare au urcat cu 9,52 miliarde de lei față de S1 2025 – au scăzut într-adevăr investițiile din surse proprii (bugetare), în vreme ce investițiile din fonduri europene au crescut puternic.
2. Deficitul de cont curent
Deficitul de cont curent – care reflectă dezechilibrul total al economiei cu restul lumii, incluzând nu doar comerțul cu bunuri, ci și balanța serviciilor, veniturile repatriate de companiile străine și cheltuielile românilor în afara țării – a urmat o traiectorie similară cu cea a deficitului bugetar, având în vedere stimulentele fiscale record.
Astfel, deficitul de cont a crescut de la 6,7% din PIB în 2023 la 8,2% în 2024, pe fondul politicii fiscale expansioniste din anul electoral. Românii au cheltuit în vacanțe în afara țării circa 9,6 miliarde de euro în 2024 și aproape 10 miliarde de euro în 2025, contribuind semnificativ la acest dezechilibru.
În 2025, deficitul de cont curent s-a corectat ușor, la 7,9% din PIB, iar în primele cinci luni din 2026 a scăzut la 11,4 miliarde de euro, de la 12,1 miliarde în aceeași perioadă din 2025 (vezi grafic mai jos).
Raportat la PIB-ul estimat de Guvern pentru 2026, de 2.045 de miliarde de lei, ritmul anualizat al deficitului de cont curent la 5 luni (ultima serie de date e la luna mai) se situează la aproximativ 7,0% din PIB – o ușoară îmbunătățire față de 2025, confirmată și de estimările BNR, Fitch și cele ale economiștilor. Corecția vine din scăderea consumului intern, care a redus importurile, și din accelerarea exporturilor, al căror ritm de creștere l-a depășit pe cel al importurilor.
3. Dobânda suverană pe 10 ani
Randamentul titlurilor de stat românești pe 10 ani (RO10Y) este poate cel mai sensibil indicator al percepției investitorilor asupra riscului de țară – și cel mai volatil.
La finalul lui 2023, RO10Y era de 6,22%. Nivelul dobânzii suverane pe 10 ani a urcat constant pe parcursul anului 2024, ajungând la 7,27% la sfârșitul anului, pe măsură ce deficitul bugetar a scăpat de sub control și România a intrat în final de an într-o criză politică și electorală prelungită, după primul tur al alegerilor prezidențiale și anularea scrutinului.
Citește integral articolul Cum și-a păstrat România ratingul suveran: evoluția a 4 indicatori, în 3 ani de turbulențe politice, economice și fiscale, care ne-au dus la un pas de junk pe Curs de Guvernare.
Ziua 1629 Odesa, lovită cu 11 rachete. Atac masiv cu drone în Tatarstan. Cozi la benzinării în Rusia. Moscova refuză înghețarea războiului
Concluzia alarmantă a unui studiu care a analizat aproape 150 de incidente cu drone în Europa
Plecări în masă de la CFR Cluj: Ardelenii au scos la vânzare 3 jucători
Oana Gheorghiu ironizează protestele sindicatelor: Pentru prima oară în istorie protestează pentru că li se vor mări salariile
