Rușii votează, de vineri până duminică, pentru cei 450 de membri ai Dumei de Stat, în primele alegeri parlamentare de după invazia pe scară largă a Ucrainei. Peste 111 milioane de persoane au drept de vot, iar scrutinul se desfășoară într-un sistem politic puternic controlat de Kremlin, din care majoritatea candidaților anti-război au fost eliminați. Pentru Vladimir Putin, miza depășește însă componența viitorului Parlament: Kremlinul prezintă scrutinul ca pe o demonstrație de unitate și de susținere pentru politica sa și pentru războiul din Ucraina.
Sâmbătă, în a doua dintre cele trei zile de vot, autoritățile ruse au anunțat atacuri cibernetice asupra sistemului electoral, prezența oficială a trecut de 32%, iar presa independentă a relatat noi probleme privind observarea scrutinului. În paralel, relatează Reuters, votul organizat de Rusia în teritoriile ocupate ale Ucrainei și deschiderea unor secții în Transnistria au provocat noi tensiuni internaționale.
Ce se votează și care este miza
Alegerile din 18–20 septembrie stabilesc componența Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, cu 450 de mandate. Sunt primele alegeri parlamentare organizate de Rusia după declanșarea invaziei la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. În paralel au loc alegeri pentru guvernatori și parlamente regionale în mai multe regiuni.
Partidul Rusia Unită, asociat cu Vladimir Putin, controlează în prezent 321 dintre cele 450 de locuri din Dumă. Competiția are loc însă într-un mediu politic în care opoziția autentică este practic inexistentă: majoritatea candidaților explicit anti-război au fost excluși, iar lista națională a partidului liberal Iabloko, singura formațiune înregistrată care s-a opus deschis războiului, a fost eliminată din cursă printr-o decizie a Curții Supreme. Unii candidați ai partidului mai participă în circumscripții uninominale, relatează AP.
Vladimir Putin însuși a prezentat votul drept un test al unității naționale și al sprijinului pentru militarii ruși. În mesajul transmis înaintea alegerilor, președintele rus a spus că participarea va demonstra că „milioane de oameni sunt alături de soldații noștri”.
Rămâi pe SpotMedia.ro pentru a afla cele mai importante evoluții de la alegerile din Rusia:
- Prezența oficială la vot a ajuns la 32,58% - Comisia Electorală Centrală a Rusiei anunță că 32,58% dintre alegători votaseră până sâmbătă la ora 14:00, ora Moscovei, scrie Reuters. Cifra include voturile exprimate în cele două zile de scrutin de până acum și participarea prin sistemele de vot electronic. Alegerile se încheie duminică, iar primele rezultate sunt așteptate după închiderea ultimelor secții. Rezultatele aproape complete ar urma să fie disponibile luni.
- Atac cibernetic masiv asupra sistemului de vot electronic din Moscova - Autoritățile electorale ruse au anunțat sâmbătă că sistemul de vot electronic din Moscova a fost ținta unui atac cibernetic „foarte puternic” și continuu pe parcursul nopții. Șefa Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a declarat că atacurile continuau și sâmbătă, dar că sistemul funcționa normal și tentativele erau respinse. Ministerul rus al Digitalizării a raportat separat o tentativă de sabotare a liniilor de comunicații din Extremul Orient. Potrivit autorităților, conexiunile au fost restabilite. Putin a acuzat anterior Ucraina că încearcă să interfereze în alegeri, fără să prezinte dovezi care să susțină acuzația.
- Peste două milioane de voturi electronice numai la Moscova - Votul electronic are o pondere importantă în scrutin. Până sâmbătă dimineața, peste 2,4 milioane de persoane votaseră la Moscova, electronic sau pe hârtie. La ora 10:00 fuseseră emise aproximativ 2,18 milioane de buletine electronice pentru scrutinul pe liste de partid, dintre care circa 2,1 milioane fuseseră deja completate, potrivit datelor oficiale citate de presa rusă. În prima zi au existat și probleme tehnice la terminalele de vot electronic din secții. Autoritățile din Moscova afirmă că acestea au fost remediate în aproximativ 20 de minute. Criticii sistemului spun însă că votul electronic este mult mai greu de verificat independent decât cel pe hârtie.
- Observatori împiedicați să urmărească votul - În paralel apar relatări despre obstrucționarea observatorilor electorali. Reprezentanți ai Partidului Comunist au reclamat în Sahalin că observatorii nu au putut însoți echipele care organizau votul la domiciliu. La Perm au fost raportate cazuri în care observatori ai Iabloko și ai Partidului Comunist nu ar fi fost lăsați să intre în secții. La Sankt Petersburg, un observator Iabloko a fost reținut după un conflict într-o secție de votare, potrivit relatărilor presei independente. Nu există deocamdată o evaluare independentă privind amploarea acestor incidente. Analistul electoral Ivan Șukșin a semnalat și anomalii în unele cifre privind participarea, pe care le consideră posibile indicii de umflare artificială a prezenței. Aceste suspiciuni nu sunt deocamdată confirmate independent.
- 250 de buletine anulate după deteriorarea sigiliului unei urne - Comisia Electorală Centrală a anunțat că 250 de buletine de vot din regiunea Oriol au fost invalidate, după ce sigiliul uneia dintre urne a fost deteriorat. Autoritățile electorale susțin că, în rest, scrutinul se desfășoară în parametri normali.
- Vot și în teritoriile ucrainene ocupate - Rusia organizează scrutinul și în regiunile ucrainene Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, pe care Moscova le-a declarat anexate în 2022, deși nu le controlează integral. Se votează și în Crimeea, anexată de Rusia în 2014. Este pentru prima dată când locuitorii celor patru regiuni ocupate sunt incluși într-un scrutin parlamentar rus după anexările proclamate de Moscova, scrie Reuters. Ucraina și Uniunea Europeană consideră votul ilegal și au anunțat că nu îi vor recunoaște legitimitatea. Autoritățile ucrainene și organizații pentru drepturile omului susțin, de asemenea, că în unele dintre teritoriile ocupate locuitorii sunt presați să participe, inclusiv prin amenințări privind accesul la beneficii sociale sau locurile de muncă din sectorul public. Aceste acuzații sunt respinse de Moscova.
- Dronele au perturbat votarea încă din prima zi - Scrutinul se desfășoară și pe fondul atacurilor cu drone. Vineri, în regiunea Krasnodar, o secție de vot a trebuit mutată după ce o clădire a fost avariată într-un atac cu dronă, potrivit autorităților ruse. În regiunea ocupată Luhansk, 14 secții de votare au rămas temporar fără electricitate după avarierea infrastructurii energetice și au trecut pe generatoare de rezervă. La Soci, scrie The Moscow Times, alegătorii și personalul electoral au fost trimiși în adăposturi în timpul unei alerte aeriene. Moscova a raportat, de asemenea, sute de drone ucrainene lansate spre teritoriul rus în noaptea dinaintea începerii alegerilor.
- Scandal între Rusia și Republica Moldova din cauza secțiilor din Transnistria - Alegerile au declanșat și un conflict diplomatic între Moscova și Chișinău. Rusia a decis să deschidă 15 secții de votare în Transnistria, regiunea separatistă prorusă a Republicii Moldova. Guvernul de la Chișinău a calificat decizia drept „inacceptabilă și ostilă” și a convocat ambasadorul Rusiei. Autoritățile moldovene susțin că cetățenii ruși ar trebui să voteze doar la Ambasada Rusiei din Chișinău, unde procesul poate fi supravegheat de autoritățile statului. Moscova afirmă că în Transnistria locuiesc aproximativ 220.000 de cetățeni ruși, cifră contestată de guvernul moldovean. În alegerile parlamentare ruse din 2021 fuseseră deschise 27 de secții în regiunea separatistă, iar Rusia Unită obținuse acolo 76,2% din voturi.
- Veteranii războiului intră în politică - Unul dintre elementele urmărite în acest scrutin este numărul mare de candidați proveniți din rândul militarilor care au luptat în Ucraina. Kremlinul a promovat în ultimii ani ideea construirii unei „noi elite” din veteranii războiului, iar scrutinul pentru Dumă este primul test major al acestei strategii politice. Reuters notează că Putin ar putea folosi intrarea veteranilor în Parlament pentru a prezenta serviciul militar drept o cale spre prestigiu și putere politică și pentru a integra războiul și mai profund în instituțiile statului.
Ce urmează duminică
Ultima zi de vot, 20 septembrie, va fi cea decisivă pentru participarea finală și pentru primele rezultate.
Opoziția din exil a chemat alegătorii care vor să protesteze față de Kremlin să se prezinte la urne duminică, la ora 12:00, într-o acțiune menită să facă vizibil votul de protest. Diferitele grupări ale opoziției recomandă însă strategii electorale diferite: unele cer vot împotriva Rusiei Unite, iar Iabloko le-a cerut susținătorilor să anuleze buletinul pentru lista de partid și să voteze candidații săi rămași în circumscripțiile uninominale.
După închiderea urnelor, pe lângă rezultatul final, vor fi relevante și prezența finală, distribuția celor 450 de mandate, rezultatele candidaților proveniți din rândul veteranilor, diferențele dintre votul electronic și cel pe hârtie, scorurile raportate în teritoriile ucrainene ocupate.
Primele rezultate vor începe să apară duminică seara, pe măsură ce se închid secțiile din cele 11 fusuri orare ale Rusiei, iar o imagine aproape completă este așteptată luni.
Cum supraviețuim? Radu Atanasiu: „România a ajuns ca într-un autobuz încins, fără aer condiționat”. De ce ne sare țandăra din orice
Ziua 1669 Atacuri cu rachete Zircon și drone asupra Ucrainei. Aproape 200.000 de locuințe fără curent în Odesa. Întâlnirea Trump-Zelenski este incertă
România câștigă în Cupa Davis și se califică în barajul pentru Grupa Mondială I
O țară NATO pregătește rute de evacuare din capitală, în cazul de atac militar
