Menținerea ratingului României de către Moody’s era scenariul cel mai probabil și nu trebuie interpretată drept un succes, ci ca evitarea unei retrogradări cu efecte grave asupra costurilor de finanțare, afirmă analistul financiar Adrian Negrescu.
„În esență, România nu a câștigat nimic, a evitat o pierdere”, spune acesta într-o postare pe Facebook, după ce Moody’s a reconfirmat ratingul suveran la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, și perspectiva negativă.
Negrescu arată că România are acum perspectivă negativă la toate cele trei mari agenții – Moody’s, Fitch și S&P – situație pe care o consideră rară pentru un stat al Uniunii Europene.
În interpretarea sa, perspectiva negativă reprezintă un avertisment că probabilitatea unei retrogradări în următoarele 12–24 de luni este mai mare decât cea a unei îmbunătățiri.
În comunicatul în care își anunță decizia, Moody’s arată că viitoarele decizii vor depinde în principal de continuitatea consolidării fiscale și de evoluția situației politice.
- Moody’s menține ratingul României: Deficitul scade, dar criza politică amenință consolidarea fiscală
Instabilitatea politică, în centrul avertismentului
Analistul subliniază că Moody’s vede în fragmentarea politică principalul obstacol pentru continuarea reducerii deficitului. Agenția menționează că demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului condus de Ilie Bolojan și cele două încercări eșuate de formare a unui nou Executiv au prelungit criza politică.
Moody’s estimează că un guvern va fi instalat după vacanța parlamentară, cel târziu la începutul toamnei, pentru ca bugetul pe 2027 să poată fi adoptat până la sfârșitul acestui an. Alegerile anticipate sunt considerate improbabile.
„O radiografie seacă, realistă, a unei scene politice în care pare că doar discursul cu iz electoral contează”, comentează Adrian Negrescu.
El consideră că adoptarea în Parlament a legilor necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR a mai temperat percepția negativă a investitorilor.
„O protecție care funcționează, dar se plătește scump”
Următorul test indicat de Negrescu este evaluarea S&P Global Ratings din 2 octombrie. Până atunci, România se poate finanța păstrând calificativul recomandat investițiilor, dar la costuri ridicate.
„Statul își pregătește finanțarea sub protecția minimă a calificativului investment grade – o protecție care funcționează, dar care se plătește scump. Aceasta este realitatea de după verdictul de astăzi: România nu e în junk, dar plătește deja ca și cum ar fi”, afirmă analistul.
Moody’s constată, la rândul său, că randamentele datoriei României au crescut semnificativ în ultimii doi ani. Agenția estimează un necesar de refinanțare de aproximativ 12% din PIB anual, în medie, în perioada 2026–2028, și o creștere a costurilor cu dobânzile de la 2,8% din PIB în 2025 la 3,3% în 2028.
Datoria publică ar urma să urce de la 59,3% din PIB în 2025 la 64,5% în 2028, chiar dacă deficitul bugetar este estimat să scadă anul acesta la 5,8% din PIB.
„O fereastră de maximum un an”
Adrian Negrescu susține că ieșirea României din zona de risc presupune reducerea atât a deficitului bugetar, cât și a celui de cont curent, concomitent cu reluarea creșterii economice. El consideră că atingerea simultană a acestor obiective va fi dificilă în condițiile economice din 2026.
Moody’s indică în mod explicit drept condiții pentru revenirea perspectivei la stabilă menținerea sprijinului politic pentru ajustarea fiscală și după 2026, controlarea structurală a cheltuielilor și creșterea veniturilor statului. Printre semnalele urmărite se numără adoptarea până la sfârșitul anului a unui buget pentru 2027 care să reducă deficitul și a unei legi a salarizării care să stabilizeze și apoi să diminueze cheltuielile cu salariile din sectorul public.
Negrescu se întreabă dacă viitorul guvern va putea prezenta un program coerent de reforme, cu obiective clare, care să reducă deficitul spre 5% din PIB în 2027 și să restructureze administrația și companiile de stat cu pierderi.
„Avem o fereastră de maximum un an în care putem restructura din temelii România. Un an în care ar trebui să vedem, printre altele, reforma administrativă – o condiție esențială pentru restructurarea cheltuielilor publice. Este capabilă clasa politică să acționeze în interesul național?”, încheie Adrian Negrescu.
Moody’s a reconfirmat vineri ratingul suveran al României la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, și a menținut perspectiva negativă. Agenția a luat în calcul reducerea deficitului mai rapidă decât anticipase: estimează că acesta va coborî la 5,8% din PIB în 2026, cu peste două puncte procentuale într-un an, datorită limitării cheltuielilor și menținerii veniturilor bugetare în pofida condițiilor economice dificile.
Perspectiva negativă reflectă însă riscul ca instabilitatea politică să încetinească ajustarea fiscală. Moody’s avertizează că viitorul guvern va trebui să continue reducerea deficitului și să adopte până la sfârșitul anului un buget pentru 2027 care să susțină acest obiectiv. Agenția indică și necesitatea unei legi a salarizării care să stabilizeze și apoi să reducă factura salarială a statului.
În același timp, Moody’s estimează că datoria publică va crește de la 59,3% din PIB în 2025 la 64,5% în 2028, iar costurile cu dobânzile vor urca de la 2,8% la 3,3% din PIB.
Ratingul ar putea fi supus unor presiuni negative dacă România abandonează reformele sau nu reușește să mențină efortul fiscal, dar și dacă se amplifică riscurile generate de războiul din Ucraina ori dificultățile de finanțare a deficitului ridicat de cont curent.
Ziua 1625 Zelenski merge pentru prima dată în Serbia. Rusia ar putea folosi drone ucrainene în zona baltică. O lună de foc pentru NATO. SUA dau din nou informații secrete Ucrainei
Sorana Cîrstea, eșec neașteptat la Toronto
Visul unui post la Comisia Europeană și realitatea din spatele ușilor închise
Bolojan, înaintea evaluării Moody’s: România a îndeplinit țintele de deficit, dar are nevoie de stabilitate politică
