România se apropie de un moment care ar putea deveni un reper economic: 2026 are șanse să fie anul cu cele mai mari intrări de fonduri europene din istoria țării. Recordul ar veni însă într-un context deloc favorabil, în care consumul scade, industria continuă să piardă teren, iar economia s-ar putea contracta cu 0,5%.
Miza nu este, așadar, doar ca România să cheltuiască înainte de termen banii rămași din PNRR. Investițiile europene sunt în acest moment principalul sprijin al economiei și pot împiedica o recesiune mai severă. În același timp, dacă sunt direcționate spre infrastructură, energie și modernizarea producției, ele pot pregăti revenirea prognozată pentru 2027.
Aceasta este concluzia analizei „Ultimul efort pentru PNRR întâlnește o economie slăbită” semnată de Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România, și Ștefan Posea, economist ING Bank România.
„România intră în a doua jumătate a anului 2026 cu o creștere slabă, dar cu semne mai clare de reechilibrare macroeconomică. Consumul a încetinit puternic, execuția bugetară s-a îmbunătățit, iar deficitul extern se ajustează, în timp ce investițiile finanțate din fonduri europene continuă să atenueze declinul. Situația politică adaugă însă un strat de incertitudine privind continuitatea politicilor și realizarea reformelor”, arată autorii.
Ultima cursă pentru banii din PNRR
Momentul decisiv va veni în august și septembrie, când România ar urma să trimită Comisiei Europene cererile de plată 5 și 6 din PNRR. Economiștii ING consideră rezonabile șansele unei absorbții aproape integrale a banilor disponibili, deși avertizează că mai există riscuri de implementare.
„Odată cu transmiterea în august și septembrie a cererilor de plată 5 și 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență, 2026 ar putea marca un maxim istoric al intrărilor de fonduri europene”, subliniază analiza.
Este importantă distincția dintre o cerere trimisă și bani încasați efectiv. Comisia Europeană verifică dacă România a îndeplinit reformele și obiectivele de investiții asumate. Dacă unele jaloane nu sunt realizate sau sunt modificate într-un mod considerat neconform, plata aferentă poate fi suspendată ori redusă.
Cele mai multe dintre actele normative necesare ultimelor cereri de plată au fost adoptate în sesiunea extraordinară a Parlamentului de la sfârșitul lunii iunie. Rămâne însă nerezolvată legea salarizării, unul dintre cele mai complicate jaloane, iar situația politică poate pune sub semnul întrebării continuitatea reformelor.
Autorii avertizează că perioada prelungită de interimat guvernamental „ridică semne de întrebare privind continuitatea politicilor, asumarea reformelor și capacitatea de a îndeplini la timp jaloanele sensibile din punct de vedere politic”.
Astfel, România se află în ultima parte a cursei, dar recordul nu este încă garantat. El depinde de capacitatea autorităților de a încheia proiectele, de a adopta reformele restante și de a convinge Comisia Europeană că obligațiile asumate au fost respectate.
De ce contează recordul într-un an economic slab
Fondurile europene au devenit principalul motor care compensează reculul consumului și al industriei. În primul trimestru, PIB-ul României a scăzut cu 1,2% față de aceeași perioadă din 2025. Consumul gospodăriilor s-a redus cu 1,8% și a tras economia în jos, în timp ce investițiile au crescut cu 2,2% și au limitat pierderea.
Aceeași diferență se vede între industrie și construcții. Producția industrială a scăzut cu 3,1% în primele cinci luni ale anului, iar industria prelucrătoare cu 4,3%. În schimb, construcțiile au avansat cu 11,3%, susținute mai ales de lucrările de infrastructură.
„Activitatea puternică din construcții compensează în prezent o parte din slăbiciunea industriei. Ultimul impuls al implementării PNRR, lucrările la autostrăzi și căi ferate, proiectele energetice și investițiile publice susțin activitatea chiar în timp ce consumul privat și industria prelucrătoare rămân sub presiune”, explică economiștii.
Sprijinul se vede deja în buget. Investițiile finanțate din fonduri europene au crescut de la 27,2 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2025 la 42,5 miliarde de lei în perioada similară din 2026 – un avans de 56%.
Fără această „injecție” de bani, reducerea consumului, costurile încă ridicate și slăbiciunea industriei ar putea provoca o scădere economică mai accentuată. ING estimează acum că PIB-ul se va contracta cu 0,5% în 2026, înainte de o revenire cu 2,3% în 2027.
Banii europeni nu transformă un an slab într-unul de creștere, dar pot împiedica o cădere mai mare. Ei mențin funcționale șantiere, companii și angajați și introduc în economie resurse care nu trebuie acoperite integral din bugetul național.
Nu contează doar câți bani intră, ci ce rămâne în urma lor
Importanța recordului nu se limitează la efectul imediat asupra PIB-ului. Autostrăzile, căile ferate, infrastructura energetică și unitățile medicale pot reduce în anii următori costurile firmelor și pot face România mai atractivă pentru investiții.
„Aceste proiecte nu susțin doar PIB-ul de astăzi, ci creează și condițiile pentru un model mai bun de creștere mâine. Potențialul productiv al României ar trebui să beneficieze de costuri de transport mai competitive, conectivitate mai bună și o disponibilitate mai mare a energiei”, arată Tătaru și Posea.
Autorii consideră că aderarea deplină la Schengen, dezvoltarea mai rapidă a autostrăzilor și poziția strategică a porturilor de la Marea Neagră pot consolida rolul României de platformă de producție, distribuție și logistică între Europa Centrală, Marea Neagră, Ucraina și Republica Moldova.
Dar nici această transformare nu este automată. În prima etapă, proiectele mari generează și importuri de utilaje, materiale sau tehnologie, astfel că o parte dintre bani pleacă din nou în afara țării. Câștigul pe termen lung apare numai dacă investițiile cresc capacitatea de producție internă, atrag companii și ajută România să exporte produse cu valoare mai mare.
„Acest impuls al infrastructurii nu va corecta automat dezechilibrele macroeconomice ale României. Pe termen scurt, va continua să se bazeze puternic pe importuri. Totuși, a crescut probabilitatea dezvoltării capacității interne de producție, a sectoarelor care pot concura pe piețele externe și a unei treceri treptate către exporturi cu valoare adăugată mai mare”, spun economiștii.
După încheierea PNRR, în august 2026, unele proiecte din transport și sănătate ar urma să continue prin fondurile europene de coeziune. România are și perspectiva accesării a aproximativ 16,7 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE, destinat investițiilor în apărare, inclusiv o prefinanțare estimată la 2,5 miliarde de euro, sub rezerva încheierii procedurilor formale.
O reechilibrare reală, dar încă fragilă
Analiza ING constată și o ameliorare a dezechilibrelor care au făcut România vulnerabilă în ultimii ani. Deficitul bugetar din prima jumătate a lui 2026 a coborât la 2% din PIB, de la 3,65% în aceeași perioadă din 2025, iar pentru întregul an economiștii estimează un deficit de 6% din PIB sau chiar ușor mai mic.
Deficitul de cont curent – diferența dintre banii care intră și cei care ies din țară prin comerț și alte tranzacții externe – s-a redus și el. Explicația este însă mai puțin spectaculoasă: importurile au încetinit pe fondul consumului mai slab. ING estimează că deficitul de cont curent va coborî sub 7% din PIB în 2026 și se va apropia de 6% în 2027.
Prețul acestei ajustări este resimțit de populație și companii. Salariile nu au mai ținut pasul cu prețurile, numărul angajaților a scăzut de la maximul de 5,18 milioane înregistrat în martie 2025 la 5,11 milioane în mai 2026, iar firmele fac angajări mai ales pentru a înlocui oameni, nu pentru a-și extinde activitatea. Inflația ar urma să încheie anul la aproximativ 6%, după o medie anuală estimată la 8,2%.
De aceea, posibilul record de fonduri europene trebuie privit nu ca o performanță contabilă, ci ca o oportunitate dificil de repetat. România are șansa să folosească un volum fără precedent de bani pentru a limita reculul actual și pentru a-și schimba infrastructura și capacitatea de producție.
Dar succesul nu va fi măsurat doar prin sumele absorbite înainte de termenul-limită. Adevăratul test va fi dacă, după încheierea PNRR, România va rămâne cu proiecte funcționale care îi permit să crească mai repede, să producă mai mult în interiorul țării și să fie mai puțin vulnerabilă la următoarea criză. (S.D.S.)
UE permite suspendarea controalelor biometrice la frontieră pentru a reduce aglomerația din aeroporturi
Eclipsa de Soare din 12 august: De unde se vede în România, la ce oră și cum o poți urmări fără să îți afectezi vederea
De la caniculă la furtuni violente: acoperișuri smulse și mașini avariate în mai multe orașe. La Avrig ard 50 de hectare (Video&Foto)
Povestea lui Gertrude Ederle, femeia care a făcut imposibilul să devină posibil
