Comisia Europeană avertizează România după adoptarea legii decarbonizării, modificată în Parlament la inițiativa PSD. Bruxelles-ul spune că va analiza dacă noile prevederi încalcă angajamentele asumate prin PNRR și atrage atenția că „orice risc de regres în implementarea reformelor poate atrage consecințe financiare”.
Comisia Europeană a reacționat după ce Parlamentul a modificat Legea decarbonizării, adoptând un amendament propus de PSD, care condiționează închiderea centralelor pe lignit și huilă de construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice cu emisii reduse de carbon.
Într-un răspuns transmis Antena3 și confirmat printr-o declarație a unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru TVR Info, Executivul european avertizează că modificările vor fi analizate din perspectiva angajamentelor asumate de România prin PNRR.
„Suntem la curent că Parlamentul României a adoptat, la 5 august 2026, modificări la legea decarbonizării care, printre alte schimbări, afectează condițiile pentru scoaterea din funcțiune a centralelor electrice pe bază de cărbune și lignit și leagă închiderea acestora de disponibilitatea unor surse alternative similare cu emisii reduse de carbon”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Bruxelles-ul subliniază că Legea decarbonizării reprezintă una dintre reformele-cheie din PNRR, iar intrarea sa în vigoare a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114.
„Comisia ia act de aceste modificări referitoare la legea decarbonizării, care reprezintă o reformă esențială a Planului de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, a cărei intrare în vigoare a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114”, a transmis instituția.
Executivul european anunță că va analiza dacă schimbările adoptate de Parlament reprezintă o „inversare” a reformei.
„Comisia va analiza cu atenție aceste modificări, care nu au fost încă promulgate de președintele României, și va evalua orice risc potențial de inversare a jalonului 114.”
De asemenea, Comisia reamintește că toate statele membre trebuie să respecte reformele asumate în schimbul fondurilor europene.
„În general, Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile de redresare și reamintește că orice risc de inversare va fi analizat cu atenție, putând implica consecințe financiare”, se arată în răspunsul transmis.
Comisia Europeană știe că nu există riscul să rămânem fără curent
Referitor la criza energetică prin care trece România, Executivul european afirmă că monitorizează permanent situația și că, în acest moment, nu există riscuri imediate privind alimentarea cu energie.
„Monitorizăm îndeaproape securitatea aprovizionării cu energie electrică în țară. Suntem în contact cu autoritățile naționale și cu Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Energie Electrică (ENTSO-E), primind actualizări continue privind situația. În această etapă nu există motive de îngrijorare imediată. Alimentarea cu energie electrică rămâne stabilă, iar piața funcționează corespunzător”, a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.
Instituția mai transmite că este pregătită să ofere sprijin autorităților române pentru gestionarea efectelor secetei și, dacă va fi necesar, să convoace o reuniune extraordinară a Grupului european de coordonare pentru energie electrică.
Totodată, Comisia susține că actuala criză energetică nu este provocată de eliminarea treptată a producției pe cărbune, ci de condițiile hidrologice extreme.
„Situația actuală nu este legată de eliminarea treptată a centralelor pe cărbune și lignit. Debitele scăzute ale râurilor pot afecta producția de energie hidro și nucleară pe timpul verii, iar condițiile actuale sunt deosebit de severe”, arată răspunsul transmis Antena3.
Executivul european apreciază că au existat întârzieri importante în dezvoltarea surselor alternative de energie, precum centralele pe gaze, capacitățile regenerabile și sistemele de stocare.
„Au existat întârzieri semnificative în dezvoltarea alternativelor la sursele de energie cu grad ridicat de poluare și la capacitățile de producție dependente de debitele râurilor, precum sursele regenerabile de energie, sistemele de stocare cu baterii sau chiar centralele pe gaze naturale. Modificările adoptate, prin posibilitatea de a permite repornirea unor capacități pe cărbune deja închise sau prelungirea funcționării celor existente peste termenul convenit, ar putea încetini și mai mult dezvoltarea noilor capacități alternative de producție”, transmite Comisia.
Bruxelles-ul subliniază că eliminarea treptată a producției pe cărbune rămâne un obiectiv esențial al PNRR.
„Legea decarbonizării reprezintă un angajament esențial al României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Obiectivul acesteia – eliminarea etapizată a capacităților de producție pe cărbune și închiderea lor completă până în 2032 – rămâne extrem de relevant în contextul actual.
Această eliminare treptată va accelera dezvoltarea alternativelor, în special a surselor regenerabile de energie și a instalațiilor de stocare de mare capacitate, ceea ce va contribui la creșterea rezilienței sistemului energetic românesc și la reducerea prețurilor angro la energie electrică”, mai arată Comisia.
Pozițiile pe legea care amână închiderea centralelor pe cărbune
Legea modificată de Parlament prevede, printr-un amendament introdus de PSD și susținut de AUR, că termocentralele pe lignit și huilă vor putea fi scoase din exploatare numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice care să le înlocuiască.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că va folosi toate prerogativele constituționale, inclusiv cererea de reexaminare, pentru a împiedica intrarea în vigoare a legii în forma actuală, avertizând că România riscă să piardă miliarde de euro din PNRR.
La rândul său, premierul Ilie Bolojan a declarat că modificarea legii încalcă angajamentele asumate de România față de Comisia Europeană, iar ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat că amendamentul ar putea bloca cererile de plată 5 și 6 din PNRR, în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro.
Italia fierbe: Toate marile orașe intră sub cod roșu de caniculă
FCSB s-a convins de Ronny Labonne după doar 181 de minute
Clădirea Teatrului Bulandra intră în reabilitare după 100 de ani
Bolojan, înaintea evaluării Moody’s: România a îndeplinit țintele de deficit, dar are nevoie de stabilitate politică
