România și Polonia au respins cererea Ucrainei de a extinde coridoarele de tranzit agricol și de a obține subvenții de transport în valoare de 1,1 miliarde de euro pentru a facilita transportul cerealelor blocate prin Europa, în condițiile în care blocada din Marea Neagră amenință să provoace noi probleme pe piața mondială a alimentelor.
Ucraina are nevoie să scoată din țară milioane de tone de cereale și alte produse agricole, în timp ce atacurile asupra porturilor și navelor continuă. Ministrul Agriculturii de la Kiev, Taras Vîsoțkîi, a mers la Bruxelles pentru a cere sprijinul omologilor europeni.
El a avertizat că bombardamentele asupra porturilor ar putea duce la o reducere cu până la 40% a suprafeței cultivate anul viitor, dar oficialii din România și Polonia au susținut că infrastructura internă rutieră, feroviară și portuară este deja suprasolicitată, relatează Politico.
Ce a cerut Ucraina
Vîsoțkîi a solicitat creșterea volumului de produse agricole ucrainene care pot fi transportate prin Europa, dar și 1,1 miliarde de euro pentru acoperirea costurilor suplimentare de transport maritim.
Ministrul ucrainean a avertizat că, fără acest sprijin, fermierii din Ucraina, care se confruntă deja cu probleme financiare, nu vor avea suficienți bani pentru a începe lucrările agricole pentru următorul sezon.
Situația este „foarte, foarte critică”, a declarat Vîsoțkîi pentru publicația citată.
În prezent, mai puțin de jumătate din exporturile agricole ale Ucrainei pot fi transportate prin rutele europene feroviare, rutiere și fluviale, potrivit oficialului ucrainean. Dacă blocada din Marea Neagră continuă, până la 35 de milioane de tone de produse agricole ar putea rămâne blocate în Ucraina în acest an.
Cum a răspuns România și Polonia
Ministrul român al Agriculturii, Tánczos Barna, a confirmat că Bucureștiul nu va prelua volume mai mari din exporturile ucrainene de cereale, subliniind că protejarea piețelor agricole locale rămâne prioritatea principală a guvernului român.
Tánczos a explicat că volumele actuale de tranzit, coroborate cu nivelul scăzut al apelor Dunării specific sezonului, au suprasolicitat deja porturile românești, precum cel de la Constanța, împiedicându-i pe fermierii locali să-și descarce și să-și comercializeze propriile recolte.
„Interesul propriilor noștri fermieri rămâne o prioritate”, a declarat Tánczos pentru Politico. „Toată lumea știe că nu putem dubla numărul trenurilor, nu putem dubla capacitatea drumurilor, a căilor ferate și a porturilor.”
România încearcă să-și eficientizeze logistica. Luna trecută, Bucureștiul a semnat un memorandum cu Ucraina pentru facilitarea trecerii frontierei și dezvoltarea legăturilor feroviare. Totuși, Barna a subliniat că România nu poate face mai mult.
Ministerul Infrastructurii din Polonia a transmis un refuz similar, informând presa că guvernul polonez „nu intenționează să opereze nicio modificare menită să sporească tranzitul produselor agricole ucrainene”.
Blocada maritimă din Marea Neagră sugrumă exportul de cereale din Ucraina
Blocajul privind tranzitul de cereale coincide cu atacuri rusești susținute care vizează nodurile maritime și transportul comercial ucrainean din zona de nord-vest a Mării Negre, notează publicația.
În ultimele luni, bombardamentele rusești cu rachete și drone au lovit în repetate rânduri silozuri portuare, terminale de containere și nave comerciale civile ancorate în porturile Odesa, Ciornomorsk și Pivdennîi, ducând la creșterea primelor de asigurare pentru transportul maritim de mărfuri și îngreunând navigația comercială prin coridorul maritim de coastă stabilit unilateral de Ucraina.
Riscurile operaționale tot mai mari au fost evidențiate în recente demersuri diplomatice. Începând cu sfârșitul lunii iunie, cel puțin 25 de nave comerciale deținute sau operate de companii turcești au fost avariate sau prinse în schimburi de focuri în Marea Neagră, determinând Ankara să lanseze o inițiativă multilaterală de mediere.
Un diplomat turc a confirmat că Ankara a transmis un proiect de memorandum de înțelegere atât Kievului, cât și Moscovei, vizând încetarea oficială a atacurilor cinetice îndreptate împotriva traficului maritim comercial și a infrastructurii portuare civile.
Propunerea diplomatică se bazează parțial pe „Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră” – acordul încheiat în timpul războiului, în iulie 2022, prin medierea Turciei și a ONU, care a facilitat exportul a aproape 33 de milioane de tone de produse alimentare ucrainene printr-un coridor maritim protejat, înainte ca Rusia să se retragă unilateral din acest acord în iulie 2023.
T.D.
