Canicula reduce productivitatea angajaților, seceta distruge recoltele, incendiile obligă afacerile să se închidă, iar nivelurile scăzute ale râurilor blochează transporturile și producția de energie. Vara extremă din 2026 începe să producă pagube de miliarde de euro într-o economie europeană deja fragilă.
Costurile, scrie Politico, apar într-un moment în care Uniunea Europeană își ajustează politicile climatice pentru a le face mai ușor de acceptat de industrie. Noi măsuri sunt promovate numai dacă pot demonstra și un avantaj economic, iar unele reguli existente sunt reevaluate sau relaxate, pentru ca firmele europene să poată concura cu cele din China și Statele Unite.
Evenimentele din această vară pun însă sub semnul întrebării ideea că protejarea economiei ar presupune încetinirea politicilor climatice.
„Există încă această mentalitate, complet greșită, potrivit căreia trebuie să alegem între economie și politica climatică”, spune Bob Ward, director de politici la Institutul Grantham pentru cercetarea schimbărilor climatice, din cadrul London School of Economics. „Știm de mult timp că efectele schimbărilor climatice necontrolate ne vor costa mult mai mult decât măsurile luate pentru a le limita.”
Pe lângă pierderile economice, bilanțul uman este sever. Peste 14.000 de europeni ar fi murit în timpul valului record de căldură de la sfârșitul lunii iunie, potrivit unei estimări citate de Politico. Aproape jumătate de milion de oameni au fost evacuați din calea incendiilor, iar sute dintre ei s-au întors la locuințe distruse.
Angajații lucrează mai greu, firmele plătesc mai mult
Căldura extremă afectează direct capacitatea oamenilor de a munci. Productivitatea scade cu aproximativ 2–3% pentru fiecare grad care depășește un anumit prag termic, potrivit datelor ONU citate de Politico. În același timp, companiile consumă și plătesc mai mult pentru răcirea spațiilor de lucru.
Grupul de asigurări Allianz estimează că efectele cumulate ale temperaturilor extreme ar putea provoca, între 2026 și 2030, pierderi economice de până la 7%. În bani, acestea ar putea ajunge la 240 de miliarde de dolari în Franța, 147 de miliarde în Italia, 131 de miliarde în Germania și 120 de miliarde în Spania.
Numai valul de căldură de la sfârșitul lunii iunie ar fi provocat Germaniei pierderi de productivitate de cel puțin 6,3 miliarde de euro, potrivit unei estimări preliminare.
Nouă milioane de tone de cereale pierdute
Agricultura este printre primele domenii lovite. Asociația europeană a comercianților de cereale Coceral estimează că valul de căldură din iunie a compromis aproximativ nouă milioane de tone de cereale. Pentru agricultori, pierderea de venituri este evaluată la circa două miliarde de euro.
Efectele nu se opresc la ferme. Recoltele mai mici pot duce la scumpirea alimentelor, în timp ce reducerea producției agricole afectează industria alimentară, transportatorii și exporturile.
„Vedem deja cât de extins este impactul acestor evenimente asupra economiei”, spune Anders Levermann, cercetător la Institutul Potsdam pentru Studierea Impactului Climatic.
Rinul aproape secat blochează transporturile și fabricile
Seceta a coborât Rinul, una dintre cele mai importante artere comerciale europene, la cel mai redus nivel înregistrat de la începerea măsurătorilor, în 1880.
Pentru a nu eșua, unele barje au fost nevoite să-și reducă încărcătura cu până la 80%. Consecințele se văd rapid: sunt transportate cantități mai mici de cărbune, substanțe chimice și materii prime, livrările întârzie, iar costurile cresc.
Producătorul german de oțel Thyssenkrupp a redus deja producția din cauza lipsei materialelor care ar fi trebuit să ajungă pe apă. Dacă nivelul Rinului rămâne foarte scăzut, efectele ar putea reduce PIB-ul Germaniei cu 0,1–0,2% numai în trimestrul al treilea, estimează Stefan Kooths, de la Institutul pentru Economie Mondială din Kiel.
Dunărea transformă seceta într-o criză energetică
În estul Europei, scăderea Dunării afectează centralele nucleare, hidrocentralele, transportul de mărfuri și alimentarea rafinăriilor.
Centrala nucleară Paks, care asigură în mod normal aproximativ 40% din electricitatea Ungariei, a ajuns să producă doar o zecime din capacitatea obișnuită, iar țara se confruntă cu riscul unor probleme de alimentare și cu creșterea prețului energiei.
În România, autoritățile au detonat stânca Pârjoaia și au intervenit pe brațul Bala pentru a devia mai multă apă către Cernavodă, unde mai funcționa un singur reactor nuclear. Celălalt fusese oprit din cauza debitului foarte scăzut al Dunării.
În Serbia, nivelul Dunării pune presiune asupra producției hidroenergetice și asupra transporturilor. Președintele Aleksandar Vučić a avertizat că singura rafinărie a țării ar putea fi oprită temporar dacă livrările devin imposibile.
Probleme sunt și în Franța, unde EDF a închis trei reactoare nucleare din cauza debitelor scăzute ale râurilor Meuse și Moselle și a redus producția altor unități.
Incendiile ard și economia locală
Până la sfârșitul lunii iulie, incendiile mistuiseră aproximativ 465.000 de hectare în Uniunea Europeană, iar sezonul incendiilor era încă departe de final.
Ministerul francez al Tranziției Ecologice estimează că refacerea unui singur hectar de pădure arsă poate costa până la 10.000 de euro. Nota de plată nu cuprinde însă doar împădurirea și reconstrucția clădirilor.
În Gironde, regiunea franceză din apropierea orașului Bordeaux, mii de afaceri au fost obligate să se închidă, turiștii au plecat, iar industria și comerțul au fost perturbate. Ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, a descris situația drept „un trăsnet economic care a lovit o regiune ce nu avea nevoie de așa ceva”.
Un studiu realizat de Sarah Meier, specialistă în economie climatică la ETH Zürich, arată că Portugalia, Spania, Italia și Grecia au pierdut împreună până la 2,1 miliarde de euro pe an din cauza incendiilor, între 2011 și 2018. Cercetătoarea avertizează că pagubele din 2026 ar putea fi de câteva ori mai mari, deoarece incendiile din perioada analizată erau mai puțin severe și nu ajunseseră atât de aproape de marile orașe.
Reconstrucția apare în PIB, dar nu înseamnă prosperitate
Banii cheltuiți pentru refacerea clădirilor, drumurilor și pădurilor pot apărea în statistici drept creștere economică. Aceasta este însă o imagine înșelătoare.
„Practic, reconstruim capitalul distrus”, explică Sarah Meier. Resursele folosite pentru refacerea unor bunuri care existau deja nu mai pot finanța investiții noi, spitale, școli, infrastructură sau dezvoltarea companiilor.
Pierderile se acumulează de la un an la altul, arată și Anders Levermann: banii pe care o companie nu îi câștigă astăzi nu mai pot fi investiți mâine pentru a produce dezvoltare suplimentară.
„Când nivelul apei este scăzut, fabrica de ciment Heidelberg de pe Rin nu-și poate transporta produsele. Când Ungaria și Franța trebuie să închidă centrale nucleare, activitatea economică este împiedicată. Aici se află pagubele cu adevărat importante”, spune cercetătorul.
Evaluarea completă a pierderilor din această vară va dura luni. Experții citați de Politico avertizează însă că aceste fenomene nu sunt accidente izolate: costurile vor continua să crească atât timp cât emisiile și temperaturile globale continuă să urce.
„Este foarte ușor ca problema climei să dispară de pe agendă atunci când ne confruntăm cu războaie, probleme de aprovizionare cu energie și conflicte comerciale”, spune Sarah Meier. „Dar, din perspectivă economică, reducerea pagubelor viitoare este esențială. Principala strategie de prevenire este reducerea emisiilor.” (S.D.S.)
AI a proiectat primele virusuri funcționale. Descoperirea revoluționară ridică temeri privind armele biologice
Drona din Leipzig, o premieră periculoasă pentru Europa
Cine e bărbatul care a desenat pe o stâncă de pe Transfăgărășan mesajul de iubire pentru „Anna”
FCSB, negocieri aprige pentru un transfer: "Au cerut 4 milioane de euro"
