Premiul Nobel pentru Medicină 2026 a fost acordat cercetătorilor Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel pentru o descoperire care le-a oferit oamenilor de știință un instrument foarte important: posibilitatea de a controla cu ajutorul luminii activitatea anumitor celule nervoase și de a vedea astfel ce rol au acestea în creier.
Cei trei au fost recompensați luni „pentru descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetică”, a anunțat Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm.
Descoperirea este explicată destul de simplu chiar de Comitetul Nobel: cercetătorii au găsit o modalitate de a folosi lumina ca pe un „întrerupător” pentru neuroni.
Mai întâi, anumite celule nervoase sunt făcute sensibile la lumină cu ajutorul unei proteine speciale. Apoi, când sunt expuse la lumină de o anumită culoare, cercetătorii le pot controla activitatea și pot urmări ce efect are acest lucru asupra creierului și comportamentului.
Cum s-a ajuns la „întrerupătorul” pentru neuroni
Totul a pornit de la o algă unicelulară care reacționează la lumină. Peter Hegemann și Georg Nagel au descoperit în aceasta o proteină numită canalrodopsină. Când este expusă la lumină albastră, proteina deschide un mic canal în membrana celulei, prin care pot trece particule încărcate electric - ionii. Astfel este produs un semnal electric.
Cei doi cercetători au constatat apoi ceva esențial: dacă proteina este introdusă în alte tipuri de celule, și acestea pot deveni sensibile la lumină.
Karl Deisseroth a făcut pasul care a transformat descoperirea într-un instrument pentru studierea creierului. El a introdus gena care produce canalrodopsina în neuroni, astfel încât aceștia să fabrice proteina sensibilă la lumină.
În 2005, Deisseroth a arătat că, atunci când neuronii astfel modificați erau iluminați cu lumină albastră, putea declanșa un semnal nervos. Ulterior, metoda a funcționat și în creierul unor șoareci vii. Așa s-a născut optogenetica.
De ce este atât de importantă descoperirea
Creierul conține miliarde de neuroni care lucrează în rețele extrem de complicate. Mult timp, una dintre marile dificultăți ale cercetătorilor a fost să afle exact ce fac anumite grupuri de neuroni.
Optogenetica le permite să intervină cu o precizie mult mai mare. Anumite celule pot fi făcute sensibile la lumină, apoi cercetătorii le pot controla activitatea și pot urmări ce se schimbă. În acest fel pot afla, de exemplu, ce circuite neuronale sunt implicate într-o anumită amintire, într-o emoție sau într-un comportament.
Metoda a devenit unul dintre instrumentele importante ale neuroștiinței moderne și este folosită pentru studierea circuitelor cerebrale relevante inclusiv pentru afecțiuni neurologice și psihiatrice.
Există și cercetări care încearcă să folosească principiile optogeneticii pentru restabilirea vederii la persoane cu deficiențe de vedere.
Comitetul Nobel consideră că descoperirile celor trei cercetători au pus bazele „unei noi ere în neuroștiințe”.
Cine sunt cei trei laureați
Karl Deisseroth lucrează la Universitatea Stanford și Howard Hughes Medical Institute, în Statele Unite.
Peter Hegemann este profesor la Universitatea Humboldt din Berlin, iar Georg Nagel lucrează la Universitatea din Würzburg, Germania.
Cei trei vor împărți în mod egal premiul în valoare de 12 milioane de coroane suedeze, aproximativ 1,2 milioane de dolari.
Nobelul pentru Medicină deschide seria premiilor din acest an. Marți va fi anunțat Nobelul pentru Fizică, miercuri cel pentru Chimie, joi urmează Literatura, iar vineri Premiul Nobel pentru Pace. Premiul pentru Economie va fi anunțat luni, 12 octombrie.
Descoperiri celebre recompensate cu Nobelul pentru Medicină
De-a lungul timpului, Nobelul pentru Medicină a recompensat descoperiri care au schimbat radical modul în care sunt înțelese și tratate unele boli.
În 2005, Barry Marshall și Robin Warren au primit premiul pentru descoperirea bacteriei Helicobacter pylori și a rolului acesteia în apariția gastritei și a ulcerului peptic. Cercetările lor au schimbat tratamentul ulcerului, care poate fi combătut cu antibiotice atunci când este provocat de această bacterie.
În 2008, Françoise Barré-Sinoussi și Luc Montagnier au fost recompensați pentru descoperirea virusului imunodeficienței umane (HIV), care provoacă SIDA.
În 2023, Katalin Karikó și Drew Weissman au primit Nobelul pentru descoperirile privind ARN-ul mesager care au făcut posibilă dezvoltarea vaccinurilor ARNm eficiente împotriva COVID-19.
Recorduri ale Nobelului pentru Medicină
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină este acordat de Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm.
Cel mai tânăr laureat rămâne Frederick G. Banting, care avea 31 de ani când a primit premiul, în 1923, pentru descoperirea insulinei. Cel mai vârstnic a fost Peyton Rous, premiat în 1966, la 87 de ani, pentru descoperirile privind virusurile care pot provoca tumori.
În istoria premiului există și un caz tată-fiu: Sune Bergström a primit Nobelul pentru Medicină în 1982, iar fiul său, Svante Pääbo, a fost recompensat în 2022, la exact 40 de ani distanță.
Șeful Pentagonului anunță că mai multe trupe ar putea fi retrase din Europa și trimise să lupte cu cartelurile de droguri din America Latină
Horoscop zilnic: 5 octombrie
Cum supraviețuim? Yolanda Crețescu: „Copiii trăiesc insecuritatea adulților”. Ce le facem fără să ne dăm seama
Moment delicat la FCSB, chiar și după aducerea lui Reghecampf: ”Ei doi să plece urgent din club”
