Luca Niculescu are mai multe șanse să formeze un guvern decât cei desemnați înaintea sa, dar independența politică poate deveni principala lui problemă, deoarece va trebui să negocieze cu partidele pentru fiecare vot din Parlament, spune politologul Cristian Pîrvulescu, într-un interviu acordat SpotMedia.ro.
El spune că Niculescu nu va fi „marioneta” președintelui, explică de ce nu a funcționat parteneriatul Nicușor Dan – Ilie Bolojan și avertizează că prelungirea crizei politice ascunde problemele interne ale AUR.
Acum, spune Cristian Pîrvulescu, ieșirea din blocaj depinde de capacitatea premierului desemnat de a negocia o majoritate, dar și de oamenii pe care îi va propune pentru ministere. Politologul vede posibilă susținerea unui guvern Niculescu de către PSD, PNL și UDMR, în timp ce USR ar putea alege să facă o opoziție dură.
Urmăriți mai jos prima parte a interviului video cu Cristian Pîrvulescu, despre criza politică și formarea unui nou guvern.
Luca Niculescu: avantajul unui negociator și problema unui premier fără partid
Cristian Pîrvulescu consideră că profilul lui Luca Niculescu îl diferențiază de ceilalți nominalizați de Nicușor Dan până acum. Avantajale lui sunt cariera de jurnalist și diplomat, relațiile construite în Franța și capacitatea de a discuta cu interlocutori care au poziții diferite de ale sale.
„Este probabil propunerea cu cele mai multe șanse care a fost făcută de la Eugen Tomac încoace”, spune politologul.
Mai mult, Luca Niculescu nu a făcut politică partizană și este, în opinia lui Pîrvulescu, „total independent”. Îar experiența diplomatică poate conta, într-un moment în care partidele trebuie să găsească o formulă comună de guvernare.
„Nu cred că există, în istoria recentă a României, un personaj care să aibă calitățile diplomatice, chiar dacă a făcut jurnalismul, ale domnului Niculescu, pentru că este un om extraordinar de politicos, foarte fin și care are capacitatea de a asculta inclusiv poziții care îi sunt adverse sau defavorabile și încearcă să găsească numitorul comun.”
De altfel, activitatea lui Luca Niculescu în procesul de aderare a României la OCDE este o dovadă a capacității sale de a debloca un dosar dificil, calitate apreciată, de altfel, şi de Sorin Grindeanu.
Independența are însă și un cost. Chiar dacă va obține votul de învestitură, Niculescu va avea nevoie de sprijin parlamentar pentru deciziile ulterioare, fără să poată conta pe un partid propriu.
„Ceea ce, însă, va deveni o problemă, dacă va fi validat de Parlament, este că nu are în spatele său niciun partid. Deci va trebui să negocieze cu toate pentru fiecare vot în parte. Or, asta este dificil.”
Pîrvulescu respinge, în același timp, ideea că apropierea de Nicușor Dan îl va transforma într-un premier controlat de Cotroceni.
„Unii spun: este o marionetă a președintelui. Nu, va fi un binom, cum nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria recentă a României.”
Cine ar putea vota Guvernul
Pîrvulescu nu consideră învestirea garantată. Șansele lui Niculescu depind de negocieri, de programul de guvernare și de lista miniștrilor.
„Are mai multe șanse decât precedenții. Va conta foarte mult lista”, spune el, amintind că sprijinul anunțat pentru Eugen Tomac nu a rezistat după prezentarea echipei propuse.
PNL ar putea susține Guvernul dacă primește garanții privind continuarea unei politici bugetare prudente. O astfel de garanție ar putea fi rămânerea la Ministerul de Finanțe a lui Alexandru Nazare.
„PNL vrea să aibă certitudini că politica bugetară nu se va schimba. Și cred că prezența domnului Nazare va fi o garanție din acest punct de vedere, pentru că nu contează numai ce scrii în program, ci contează și cine aplică programul.”
În privința PSD, Pîrvulescu apreciază că partidul are puține alternative și că nu ar dori să își asume responsabilitatea unui nou eșec de formare a Guvernului. El se așteaptă însă ca unele dintre propunerile economice prezentate de social-democrați să intre în programul de guvernare.
UDMR ar putea, de asemenea, participa la construirea majorității, în condițiile negocierii componenței Guvernului și ale delimitării de AUR și SOS.
În schimb, politologul vede USR în Opoziție, cu obiectivul de a se diferenția de PNL.
„USR va deveni Opoziția dură și va încerca să recupereze masiv pe nemulțumirea față de Guvernul Niculescu, când va exista.”
Negocierile nu se vor încheia însă odată cu împărțirea ministerelor. Pîrvulescu anticipează dificultăți și în distribuirea funcțiilor din eșaloanele următoare:
„De fapt, marea problemă va fi împărțirea posturilor. Nu cele de ministru, ci cele de secretar de stat și așa mai departe. Acolo vor fi foarte multe dificultăți. De aceea, va avea nevoie de sprijinul efectiv al președintelui.”
Pentru componența Executivului, politologul pledează pentru oameni politici cu experiență tehnică în domeniile pe care urmează să le conducă.
Nicușor Dan și limita unei majorități cu AUR
Cristian Pîrvulescu nu este de acord cu cei care spun că discuțiile președintelui cu PSD demonstrează că Nicușor Dan este un susținător al social-democraților.
„Nicușor Dan nu este un susținător al PSD. Este doar un politician rațional”, afirmă el.
În opinia sa, președintele a stabilit o limită esențială pentru formarea majorității: excluderea unei formule dependente de AUR.
„Cred că PSD-ul își dorea funcția de prim-ministru și cred că nu putea să o acopere. În primul rând, ar fi fost un lux inutil. Știam că PSD nu poate obține majoritatea decât cu AUR. Iar președintele a pus o linie roșie esențială (…): fără AUR, fără extrema dreaptă.”
Pîrvulescu critică și încercările unor reprezentanți ai PSD de a prezenta AUR drept un partid conservator cu care colaborarea ar fi acceptabilă. El consideră că o asemenea abordare ignoră riscurile pentru democrație.
„Este un partid de extremă dreaptă. Vedem foarte clar pozițiile pe care le adoptă, vedem violențele pe care le susține și nu ne putem juca cu viitorul României doar pentru că unele partide vor cu orice preț să împingă România pe marginea prăpastiei.”
„Riscul este ca, odată ce extrema dreaptă ajunge la putere, să nu mai plece”, avertizează politologul.
De ce nu a funcționat echipa Nicușor Dan - Bolojan
Pîrvulescu consideră că nominalizarea lui Ilie Bolojan a pornit de la așteptarea unei colaborări bune între președinte și premier, dar că acest parteneriat nu s-a concretizat.
„Dacă domnia sa l-a propus pe domnul Bolojan, l-a propus în speranța că va exista o bună colaborare între președinte și prim-ministru. Și asta nu s-a întâmplat.”
Răcirea relațiilor, crede Pârvulescu, are legătură cu puterea de care dispune premierul și cu felul în care Bolojan a ales să o exercite:
„Deși au aceleași valori și poate același limbaj, puterea de care dispune prim-ministrul a fost foarte mare, iar domnul Bolojan a preferat să o folosească. Ca urmare, încetul cu încetul, relațiile dintre Palatul Cotroceni și Palatul Victoria s-au răcit.”
Un președinte independent, fără sprijinul unui partid propriu, se află într-o poziție mai dificilă în raport cu un premier susținut de o formațiune politică. Acesta este și unul dintre motivele pentru care Nicușor Dan preferă acum profilul lui Luca Niculescu, spune Pîrvulescu.
El crede și că Bolojan are un obiectiv politic pe termen lung: „Parteneriatul n-a funcționat. Domnul Bolojan a avut propria sa politică externă de la un moment încolo și n-am niciun fel de dubiu că ambițiile domnului Bolojan sunt prezidențiale, au fost prezidențiale și rămân prezidențiale, chiar dacă domnia sa nu spune acest lucru.”
Căderea Guvernului și ipoteza presiunilor americane
Întrebat dacă prăbușirea Guvernului Bolojan ar putea fi explicată prin presiuni americane, în contextul dezvăluirilor din Wall Street Journal, Pîrvulescu respinge această interpretare.
„Mi se pare o teorie conspiraționistă incredibilă”, spune el, argumentând că perspectiva căderii Guvernului era discutată cu mult înaintea episodului invocat.
„Deci era un lucru care era cunoscut. Nu știam când se va întâmpla. Deci nu cred în această influență și în această interferență de care se vorbește.”
Articolul din Wall Street Journal, explică el, privea în principal influența lobbyștilor asupra politicii administrației Trump, iar referirea la România avea un rol secundar.
Poate recupera Nicușor Dan?
Are vreo șansă Nicușor Dan să revină? „Mi-e greu să spun”, afirmă Pîrvulescu, subliniind că „Nicușor Dan, oricum a plecat de la o cotă de popularitate mai mică decât toți ceilalți președinți aleși pentru că România era fracturată de evenimentele din 2024 în principal de anularea alegerilor prezidențiale și nu a reușit să recupereze”.
În schimb, el nu este de acord cu cei care spun că „a luat o direcție conservatoare”.
„Este total incorect. Nicușor Dan a fost conservator dintotdeauna, există o scrisoare din 2000 publicată în Dilema în care își exprimă foarte clar la acel moment, un tânăr matematician întors de la studii din Franța, opțiunile sale conservatoare. (...) El era așa. Au avut unii iluzia că este altfel și acum îi reproșează că nu este așa cum au crezut ei. Păi, dar nu-i problema lui Nicușor Dan. Cred că, nefiind politician, rămâne constant”.
Formarea unui guvern funcțional poate contribui la recuperarea politică a președintelui, dar rezultatele economice vor fi decisive: „Va conta foarte mult situația economică. Dacă nu va exista recuperare economică, președintele nu va recupera mare lucru.”
AUR, „probabil, în pragul colapsului”, dar avantajată de blocaj
Prelungirea crizei mai de guvernare mai are un efect: face mai puțin vizibile conflictele din AUR. Un exemplu clar: îndepărtarea lui Marius Lulea, unul dintre fondatorii partidului, și explicațiile succesive oferite pentru această decizie.
Justificarea inițială privind neplata cotizației a fost contestată de Lulea prin prezentarea dovezii unei plăți anticipate. Ulterior, discuția s-a mutat asupra pozițiilor sale pro-europene.
„Deci a fi pro-european pentru AUR este evident o problemă. (...) Din cauza crizei politice, noi nu vedem că AUR este în plină criză. A-ți elimina liderul fondator este ceva incredibil. Acest partid este în momentul de față, probabil, în pragul colapsului, doar că zgomotul acoperă, iar criza politică îl justifică”, spune Pîrvulescu.
Blocajul le permite însă liderilor AUR să se prezinte în continuare drept alternativa la partidele care nu reușesc să formeze un guvern. Iar „oamenii nemulțumiți, care au probleme în viața de zi cu zi, pot asculta acest mesaj”, explică politologul.
Duminică: cine și cum ar putea schimba regulile alegerilor
Duminică vom publica partea a doua a interviului cu Cristian Pîrvulescu, dedicată modificărilor propuse în legislația electorală și în legea partidelor politice.
- De ce îngrijorează extinderea atribuțiilor Autorității Electorale Permanente?
- Ce efecte ar avea creșterea numărului de membri necesari pentru înființarea unui partid de la trei la o sută?
- Ce garanții ar trebui să existe pentru ca „urnele inteligente”, care scanează buletinele, să protejeze secretul votului?
Vom discuta și despre scurtarea perioadei de organizare a alegerilor anticipate, despre cine este avantajat de actualul sistem electoral și despre motivul pentru care România nu are încă un cod electoral.
„Până la urmă, știți cine hotărăște dacă un partid există sau nu? Alegătorii”, spune Cristian Pîrvulescu, în partea a doua a interviului.
