Luca Niculescu are mai multe șanse să formeze un guvern decât cei desemnați înaintea sa, dar independența politică îi poate deveni principala dificultate: va trebui să negocieze cu partidele pentru fiecare vot din Parlament, spune politologul Cristian Pîrvulescu, într-un interviu acordat Spotmedia.
El respinge ideea că Niculescu va fi „marioneta” președintelui, explică de ce nu a funcționat parteneriatul Nicușor Dan–Ilie Bolojan și avertizează că prelungirea crizei politice ascunde problemele interne ale AUR.
În opinia lui Pîrvulescu, ieșirea din blocaj depinde de capacitatea premierului desemnat de a negocia o majoritate, dar și de oamenii pe care îi va propune pentru ministere. Politologul vede posibilă susținerea unui guvern Niculescu de către PSD, PNL și UDMR, în timp ce USR ar putea miza pe o opoziție dură.
Urmăriți mai jos prima parte a interviului video cu Cristian Pîrvulescu, despre criza politică și formarea unui nou guvern.
Luca Niculescu: avantajul unui negociator și problema unui premier fără partid
Cristian Pîrvulescu consideră că profilul lui Luca Niculescu îl diferențiază de cei nominalizați anterior. Politiologul subliniază ca avantaje cariera de jurnalist și diplomat, relațiile construite în Franța și capacitatea de a discuta cu interlocutori care au poziții diferite de ale sale.
„Este probabil propunerea cu cele mai multe șanse care a fost făcută de la Eugen Tomac încoace”, spune politologul.
Pîrvulescu arată că Niculescu nu a făcut politică partizană și îl descrie drept „total independent”. În evaluarea sa, experiența diplomatică poate conta într-un moment în care partidele trebuie să găsească o formulă comună de guvernare:
„Nu cred că există în istoria recentă a României un personaj care să aibă calitățile diplomatice, chiar dacă a făcut jurnalismul, ale domnului Niculescu, pentru că este un om extraordinar de politicos, foarte fin și care are capacitatea de a asculta inclusiv poziții care îi sunt adverse sau defavorabile și încearcă să găsească numitorul comun.”
Politologul invocă și activitatea lui Luca Niculescu în procesul de aderare a României la OCDE, pe care o consideră o dovadă a capacității sale de a debloca un dosar dificil, calitate apreciată, de altfel, şi de Sorin Grindeanu.
Independența are însă și un cost. Chiar dacă va obține votul de învestitură, Niculescu va avea nevoie de sprijin parlamentar pentru deciziile ulterioare, fără să poată conta pe un partid propriu.
„Ceea ce, însă, va deveni o problemă, dacă va fi validat de Parlament, este că nu are în spatele său niciun partid. Deci va trebui să negocieze cu toate pentru fiecare vot în parte. Or, asta este dificil.”
Pîrvulescu respinge, în același timp, ideea că apropierea de Nicușor Dan îl va transforma într-un premier controlat de Cotroceni:
„Unii spun: este o marionetă a președintelui. Nu, va fi un binom, cum nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria recentă a României.”
Cine ar putea vota Guvernul. „Va conta foarte mult lista”
Pîrvulescu nu consideră învestirea garantată. Șansele lui Niculescu depind de negocieri, de programul de guvernare și de lista miniștrilor.
„Are mai multe șanse decât precedenții. Va conta foarte mult lista”, spune el, amintind că sprijinul anunțat pentru Eugen Tomac nu a rezistat după prezentarea echipei propuse.
În analiza politologului, PNL ar putea susține Guvernul dacă primește garanții privind continuarea unei politici bugetare prudente. Pîrvulescu anticipează că Alexandru Nazare ar putea rămâne la Finanțe și consideră că prezența lui ar reprezenta o asemenea garanție.
„PNL vrea însă să aibă certitudini că politica bugetară nu se va schimba. Și cred că prezența domnului Nazare va fi o garanție din acest punct de vedere, pentru că nu contează numai ce scrii în program, ci contează și cine aplică programul.”
În privința PSD, Pîrvulescu apreciază că partidul are puține alternative și că nu ar dori să își asume responsabilitatea unui nou eșec de formare a Guvernului. El se așteaptă ca unele dintre propunerile economice prezentate de social-democrați să intre în programul de guvernare.
UDMR ar putea, de asemenea, participa la construirea majorității, în condițiile negocierii componenței Guvernului și ale delimitării de AUR și SOS.
În schimb, politologul vede USR în Opoziție, cu obiectivul de a se diferenția de PNL și de a atrage nemulțumirea față de viitorul executiv:
„USR va deveni opoziția dură și va încerca să recupereze masiv pe nemulțumirea față de Guvernul Niculescu, când va exista.”
Negocierile nu se vor încheia însă odată cu împărțirea ministerelor. Pîrvulescu anticipează dificultăți și în distribuirea funcțiilor din eșaloanele următoare:
„De fapt, marea problemă va fi împărțirea posturilor. Nu cele de ministru, ci cele de secretar de stat și așa mai departe. Acolo vor fi foarte multe dificultăți. De aceea va avea nevoie de sprijinul efectiv al președintelui.”
Pentru componența Executivului, politologul pledează pentru oameni politici cu experiență tehnică în domeniile pe care urmează să le conducă.
Nicușor Dan și limita unei majorități cu AUR
Cristian Pîrvulescu respinge interpretarea potrivit căreia discuțiile președintelui cu PSD ar demonstra că Nicușor Dan este un susținător al social-democraților.
„Nicușor Dan nu este un susținător al PSD. Este doar un politician rațional”, afirmă el.
În opinia sa, președintele a stabilit o limită esențială pentru formarea majorității: excluderea unei formule dependente de AUR.
„Cred că PSD-ul își dorea funcția de prim-ministru și cred că nu putea să o acopere. În primul rând, ar fi fost un lux inutil. Știam că PSD nu poate obține majoritatea decât cu AUR. Iar președintele a pus o linie roșie esențială […]: fără AUR, fără extrema dreaptă.”
Pîrvulescu critică încercările unor reprezentanți ai PSD de a prezenta AUR drept un partid conservator cu care colaborarea ar fi acceptabilă. El consideră că o asemenea abordare ignoră riscurile pentru democrație:
„Este un partid de extremă dreaptă. Vedem foarte clar pozițiile pe care le adoptă, vedem violențele pe care le susține și nu ne putem juca cu viitorul României doar pentru că unele partide vor cu orice preț să împingă România pe marginea prăpastiei.”
„Riscul este ca, odată ce extrema dreaptă ajunge la putere, să nu mai plece”, avertizează politologul.
De ce nu a funcționat echipa Nicușor Dan–Bolojan
Pîrvulescu consideră că nominalizarea lui Ilie Bolojan a pornit de la așteptarea unei colaborări bune între președinte și premier, dar că acest parteneriat nu s-a concretizat.
„Dacă domnia sa l-a propus pe domnul Bolojan, l-a propus în speranța că va exista o bună colaborare între președinte și prim-ministru. Și asta nu s-a întâmplat.”
În analiza sa, răcirea relațiilor are legătură cu puterea de care dispune premierul și cu felul în care Bolojan a ales să o exercite:
„Deși au aceleași valori și poate același limbaj, puterea de care dispune prim-ministrul a fost foarte mare, iar domnul Bolojan a preferat să o folosească. Ca urmare, încetul cu încetul, relațiile dintre Palatul Cotroceni și Palatul Victoria s-au răcit.”
Politologul apreciază că un președinte independent, fără sprijinul unui partid propriu, se află într-o poziție mai dificilă în raport cu un premier susținut de o formațiune politică. Acesta ar fi și unul dintre motivele pentru care Nicușor Dan preferă acum profilul lui Luca Niculescu.
Pîrvulescu îi atribuie lui Bolojan și un obiectiv politic pe termen mai lung:
„Parteneriatul n-a funcționat. Domnul Bolojan a avut propria sa politică externă de la un moment încolo și n-am niciun fel de dubiu că ambițiile domnului Bolojan sunt prezidențiale, au fost prezidențiale și rămân prezidențiale, chiar dacă domnia sa nu spune acest lucru.”
Căderea Guvernului și ipoteza presiunilor americane
Întrebat dacă prăbușirea Guvernului Bolojan ar putea fi explicată prin presiuni americane, în contextul dezvăluirilor din Wall Street Journal, Pîrvulescu respinge această interpretare.
„Mi se pare o teorie conspiraționistă incredibilă”, spune el, argumentând că perspectiva căderii Guvernului era discutată cu mult înaintea episodului invocat.
„Deci era un lucru care era cunoscut. Nu știam când se va întâmpla. Deci nu cred în această influență și în această interferență de care se vorbește.”
În lectura sa, articolul din Wall Street Journal privea în principal influența lobbyștilor asupra politicii administrației Trump, iar referirea la România avea un rol secundar. Pîrvulescu distinge între promovarea intereselor economice americane de către diplomați și afirmația că o intervenție externă ar fi provocat căderea executivului.
Poate recupera Nicușor Dan? „Va conta foarte mult situația economică”
Politologul nu oferă un verdict privind refacerea popularității președintelui. El consideră că Nicușor Dan a pornit mandatul într-o societate deja fracturată de evenimentele din 2024 și de anularea alegerilor prezidențiale.
Pîrvulescu respinge și ideea că președintele ar fi adoptat recent o orientare conservatoare. În opinia sa, aceste convingeri existau de mult, iar o parte dintre criticile actuale provin din diferența dintre profilul lui Nicușor Dan și așteptările unor susținători.
Formarea unui guvern funcțional poate contribui la recuperarea politică a președintelui, dar rezultatele economice vor fi decisive:
„Va conta foarte mult situația economică.”
„Dacă nu va exista recuperare economică, președintele nu va recupera mare lucru.”
Pîrvulescu arată că noul executiv va avea de guvernat într-un context internațional dificil, în care conflictele și scumpirea energiei sporesc presiunea asupra economiei și asupra oamenilor.
AUR, „probabil, în pragul colapsului”, dar avantajată de blocaj
Cristian Pîrvulescu consideră că prelungirea crizei de guvernare face mai puțin vizibile conflictele din AUR. El invocă îndepărtarea lui Marius Lulea, unul dintre fondatorii partidului, și explicațiile succesive oferite pentru această decizie.
În relatarea politologului, justificarea inițială privind neplata cotizației a fost contestată de Lulea prin prezentarea dovezii unei plăți anticipate. Ulterior, discuția s-a mutat asupra pozițiilor sale pro-europene.
„Deci a fi pro-european pentru AUR este evident o problemă”, spune Pîrvulescu.
Evaluarea sa asupra situației partidului este severă:
„Din cauza crizei politice, noi nu vedem că AUR este în plină criză. A-ți elimina liderul fondator este ceva incredibil. Acest partid este în momentul de față, probabil, în pragul colapsului, doar că zgomotul acoperă, iar criza politică îl justifică.”
Blocajul le permite însă liderilor AUR să se prezinte în continuare drept alternativa la partidele care nu reușesc să formeze un guvern.
„Oamenii nemulțumiți, care au probleme în viața de zi cu zi, pot asculta acest mesaj”, avertizează politologul.
Duminică: cine și cum ar putea schimba regulile alegerilor
Duminică vom publica partea a doua a interviului cu Cristian Pîrvulescu, dedicată modificărilor propuse în legislația electorală și în legea partidelor politice.
- De ce îl îngrijorează extinderea atribuțiilor Autorității Electorale Permanente?
- Ce ar însemna creșterea numărului de membri necesari pentru înființarea unui partid de la trei la o sută?
- Ce garanții ar trebui să existe pentru ca „urnele inteligente”, care scanează buletinele, să protejeze secretul votului?
Vom discuta și despre scurtarea perioadei de organizare a alegerilor anticipate, despre cine este avantajat de actualul sistem electoral și despre motivul pentru care România nu are încă un cod electoral.
„Până la urmă, știți cine hotărăște dacă un partid există sau nu? Alegătorii”, spune Cristian Pîrvulescu, în partea a doua a interviului.
Horoscop zilnic: 9 octombrie
UE, Canada și Lituania s-au retras de la o conferință despre dezinformare, după presiuni ale SUA. România, printre țările vizate
La CCR s-a format noul USL. Un miliard de euro de la cetățenii României pentru magistrați
Olympique Marseille face pasul următor în privința lui Ianis Hagi după ce i-a obținut acordul pentru transfer
