Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluția economiei românești în acest an, indicând un declin de 0,3%, față de un avans de 0,1% cât estima în primăvară, în timp ce rata inflației ar urma să se situeze la 7,9%, față de un nivel de 7% anunțat anterior.
În 2027 și 2028, PIB-ul României ar urma să înregistreze o creștere de 1,8% și, respectiv, 2,2%, iar rata inflației să scadă la 4,4% și, respectiv, 3,8%, arată prognoza de toamnă a Comisiei Europene, citată de Agerpres.
Noua prognoză indică o deteriorare a perspectivelor economice față de precedentele estimări. Conform prognozei de primăvară, se estima că economia României va înregistra o creștere modestă: + 0,1%, înainte de a accelera la 2,3% în 2027.
Alte elemente ale prognozei Comisiei:
- După o creștere moderată în 2025, economia României este așteptată să înregistreze o ușoară contracție în 2026, pe fondul impactului consolidării fiscale asupra consumului privat.
- Investițiile publice susținute prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) s-au accelerat, compensând parțial cererea slabă din partea consumatorilor. Se preconizează că o redresare a consumului privat și public, corelată cu o intensificare graduală a investițiilor private, va impulsiona creșterea PIB-ului real până la aproximativ 2% în anii 2027 și 2028.
- Începerea exploatării gazelor naturale la proiectul Neptun Deep ar urma să susțină creșterea economiei, în timp ce se reduce deficitul de cont curent, cu un efect mai pronunțat în 2028. În perioada de prognoză, deficitul de cont curent ar urma să scadă semnificativ, sub 6% din PIB în 2028.
- În 2027, scăderea inflației și unele creșteri ale salariilor și pensiilor publice ar urma să susțină venitul disponibil real, încrederea în economie și consumul privat. În același timp, absorbția mai ridicată a fondurilor UE de coeziune și așteptata stabilizare și redresare a investițiilor private, susținută de sporirea încrederii în urma incertitudinilor politice mai scăzute, ar urma să sprijine investițiile.
- Pe fondul scăderii inflației, politica monetară ar urma să se atenueze în perioada de prognoză, îmbunătățind condițiile de finanțare și sprijinind avansul creditării.
- Riscurile la adresa prognozei de creștere sunt înclinate în jos. O reizbucnire a instabilității politice ar putea afecta consolidarea fiscală pe termen mediu, roda încrederea și investițiile private. În plus, incertitudinile privind cererea externă, în special în sectorul auto, și temerile privind prețurile ridicate la energie rămân o provocare pentru industrie.
- Scăderea numărului de angajați, care a dus la creșterea ratei șomajului, ar urma să continue și în 2026. Se estimează că rata șomajului va atinge un nivel de vârf de aproximativ 6,7% în 2026 și va scădea gradual în perioada de prognoză, în linie cu redresarea economiei.
- Rata inflației ar urma să crească la 7,9% în 2026, după un nivel de 6,8% în 2025. În pofida unui declin gradual al prețurilor petrolului la nivel global, presiunile inflaționiste sunt așteptate să se estompeze treptat în 2027, astfel încât rata inflației ar urma să se situeze în medie la 4,4%, peste obiectivul stabilit de BNR (2,5 plus/minus un punct procentual). Rata inflației ar urma să se situeze în medie la 3,8%.
- Deficitul guvernamental al României ar urma să scadă la 6% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025. Această scădere reflectă impactul măsurilor de consolidare fiscală din a doua parte a lui 2025 și controlul strict al execuției bugetare, până acum în acest an.
- Cheltuielile curente ca pondere în PIB ar urma să scadă cu aproximativ un punct procentual (pp) din PIB anul acesta, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor publice. Pe partea de venituri, implementarea majorărilor de taxe adoptate în 2024 și 2025 ar urma să majoreze veniturile cu 1,2 pp din PIB.
- În 2027, deficitul ar urma să scadă la 5,8% din PIB, pe fondul continuării controlului asupra cheltuielilor curente și al investițiilor publice mai scăzute, după încheierea RRF.
- Cheltuielile din domeniul apărării ar urma să crească în perioada de prognoză de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% din PIB în 2028, sprijinite de împrumuturile din programul SAFE.
- Datoria guvernamentală ar urma să crească de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la aproximativ 64% din PIB în 2028, determinată în principal de deficitele primare ridicate și de plățile dobânzilor, a concluzionat subliniază Executivul comunitar.
T.D.
