În 2025 s-a produs, în medie, un dezastru climatic pe zi. Printre cele mai afectate 20 de țări din lume s-au numărat Spania, Franța, Italia și România.
Conform raportului Climate Risk Index (CRI) 2027, anul trecut, la nivel mondial, au fost înregistrate 367 de fenomene meteo extreme. Acestea au provocat aproape 35.000 de decese, dar este foarte probabil ca numărul real să fie mult mai mare, întrucât decesele cauzate de căldură sunt raportate într-o măsură mult prea mică în țările mai sărace, relatează Euronews.
Fenomenele meteo extreme din 2025 au afectat peste 100 de milioane de oameni și au generat pierderi economice directe de peste 158 de miliarde de dolari SUA (143 de miliarde de euro).
Jamaica, Sri Lanka și Spania au fost țările cele mai afectate de fenomene meteo extreme în 2025, fiind urmate de Thailanda, Filipine și Pakistan.
Top 10 mondial al țărilor afectate de vremea extremă în 2025
- Jamaica
- Sri Lanka
- Spania
- Thailanda
- Filipine
- Pakistan
- Indonezia
- Bolivia
- Mozambic
- Vietnam
În top 20 se află trei țări europene - Franța (locul 13), Italia (locul 15) și România (locul 19). Țara noastră a devansat Bulgaria (locul 21) și Grecia (locul 24).

Analiza pe ultimii 30 de ani arată că 900.000 de persoane și-au pierdut viața din cauza fenomenelor meteo extreme. Aceste evenimente au provocat pierderi economice directe în valoare totală de peste 4,7 trilioane de dolari SUA (4,2 trilioane de euro) – o sumă aproape echivalentă cu PIB-ul actual al Germaniei.
Începând din 1996 până în prezent, interval vizat de studiul citat, țările bogate, precum Spania, Franța și Italia, au devenit mult mai vulnerabile la fenomene meteo letale.
De ce a fost atât de afectată Spania
Țara iberică a fost lovită de șapte fenomene meteorologice extreme în 2025. Câteva dintre acestea:
- Cea mai fierbinte vară din istoria Spaniei - Cel mai grav episod meteo extrem din Spania a fost un val de căldură care a durat din aprilie până în septembrie, perioadă în care temperaturile au atins 46°C. Acesta a provocat, oficial, 3.900 de decese, însă este probabil să fi contribuit la multe alte pierderi de vieți omenești. Vara anului 2025 a fost cea mai fierbinte înregistrată vreodată în Spania – cu o medie de 2,1°C peste media perioadei 1991-2020 –, record care a fost însă depășit ulterior, în 2026.
- Cel mai grav sezon de incendii de vegetație din ultimele trei decenii - O primăvară deosebit de secetoasă în vestul Spaniei, urmată de un val de căldură care a eliminat orice urmă de umiditate din vegetația densă și uscată, a făcut ca 2025 să devină cel mai grav sezon de incendii de vegetație din Spania din ultimele trei decenii. Sistemul European de Informații privind Incendiile Forestiere (EFFIS) a estimat că au ars 382.607 hectare – o suprafață de aproximativ 1,5 ori mai mare decât cea a Luxemburgului. Incendiile au făcut ravagii în Galicia, Asturias, Castilla y León și Extremadura.
- Furtuna Alice, cel mai costisitor episod meteo - Acest eveniment a provocat pierderi economice de 100 de milioane de dolari (91 de milioane de euro) și a afectat peste 1.000 de persoane. Alice a declanșat un fenomen meteo cunoscut sub numele DANA, care apare atunci când o masă de aer polar foarte rece se desprinde de curentul de aer de mare altitudine (aproximativ 9.000 de metri) și circulă independent, provocând inundații masive.
Efectele valurilor de căldură
Valurile de căldură au fost, de departe, cel mai letal tip de fenomen meteo extrem în 2025, fiind responsabile pentru aproape 70% din totalul deceselor.
- Italia a fost cea mai grav afectată, cu 6.710 decese în timpul unei veri în care temperaturile au atins 45,7°C, fiind urmată de Spania, cu 3.893 de decese. În Germania, un val de căldură care a atins 38,3°C în lunile iulie și august a fost singurul fenomen meteo extrem înregistrat în 2025; cu toate acestea, a dus la peste 2.400 de decese.
- Valurile de căldură sunt extrem de dăunătoare pentru economie. În Germania, se estimează că fiecare zi cu temperaturi de peste 30°C generează pierderi economice de 124 de milioane de euro, în timp ce, la nivel global, productivitatea orară a unui lucrător scade, în medie, cu aproximativ 1,3 dolari (1,20 euro) pentru fiecare grad suplimentar în intervalul 30°C – 35°C.
- Creșterea temperaturilor reduce productivitatea și duce la o incidență mai mare a accidentelor de muncă și a concediilor medicale. Sectoarele care implică efort fizic intens, precum construcțiile, sunt cele mai afectate; în țări precum Italia, autoritățile sunt adesea nevoite să interzică munca în aer liber în timpul orelor cele mai fierbinți ale zilei. Scăderea producției atrage după sine o diminuare a veniturilor fiscale, în timp ce costurile sistemului de sănătate asociate efectelor căldurii cresc.
- De asemenea, valurile de căldură pot perturba infrastructura, așa cum s-a întâmplat în Europa în acest an, când centralele nucleare din Franța, România și Ungaria au fost nevoite să-și oprească activitatea din cauza lipsei unei cantități suficiente de apă pentru răcire. Nivelul scăzut al apelor în râuri poate, totodată, să afecteze transportul și să majoreze costurile pentru companiile vizate.
Soluții pentru reducerea fenomenelor meteo extreme
Potrivit ONU, combustibilii fosili – cărbunele, petrolul și gazele naturale – reprezintă, de departe, principalul factor care contribuie la schimbările climatice globale, fiind responsabili pentru aproximativ 68% din emisiunile globale de gaze cu efect de seră și pentru aproape 90% din totalul emisiunilor de dioxid de carbon. Pe măsură ce emisiile au crescut, fenomenele meteorologice extreme au devenit și mai severe, mai frecvente și mai letale.
Europa a făcut progrese semnificative în tranziția de la combustibilii fosili către surse de energie curată și regenerabilă, precum energia eoliană și cea solară. Mulți proprietari de locuințe s-au alăturat acestui demers, instalând pompe de căldură în casele lor. Factorii de decizie politică trebuie să redirecționeze fondurile, îndepărtându-le de combustibilii fosili și orientându-le către sursele de energie regenerabilă.
În ceea ce privește reducerea numărului de decese în timpul valurilor de căldură, orașele care se concentrează pe atenuarea efectului de „insulă de căldură urbană” obțin rezultate mai bune. O prezență mai mare a arborilor și a spațiilor verzi, alături de o reducere a numărului de vehicule poluante, reprezintă elemente esențiale pentru a asigura o temperatură mai scăzută în mediul urban.
Milano, unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, a câștigat recent un premiu internațional pentru planurile sale de a planta patru milioane de arbori și arbuști noi, contribuind astfel la purificarea străzilor sale învăluite în smog.
T.D.
