Comisia Europeană și-a revizuit sever estimările pentru economia României, anticipând pentru 2026 o creștere economică de doar 0,1%, față de 1,1% cât prognoza în toamnă.
În același timp, inflația ar urma să urce la 7%, peste nivelul estimat anterior, arată estimările CE citate de Agerpres.
Executivul european avertizează că economia României va fi afectată de:
- măsurile de consolidare fiscală;
- prețurile ridicate la energie;
- scăderea consumului;
- incertitudinea politică internă;
- deteriorarea încrederii investitorilor.
Principalele estimări pentru România

Creștere economică
- 2026: +0,1%
- 2027: +2,3%
Inflație
- 2026: 7%
- 2027: 3,7%
Șomaj
- rata șomajului ar urma să crească la aproximativ 6,3% în 2026;
- ulterior, ar urma să scadă în 2027.
Deficit bugetar
- 2026: 6,2% din PIB
- 2027: 5,8% din PIB
Datoria publică
- aproximativ 63,3% din PIB în 2027.
Deficitul de cont curent
- estimat la 6,4% din PIB în 2027.
Comisia Europeană: consumul și economia încetinesc puternic
Bruxelles-ul avertizează că măsurile fiscale și creșterea prețurilor la energie vor reduce veniturile reale ale populației și vor afecta consumul intern.
Indicatorii economici arată deja:
- scăderea vânzărilor cu amănuntul;
- reducerea producției industriale;
- diminuarea turismului intern;
- deteriorarea încrederii consumatorilor.
În același timp, exporturile vor continua să crească modest și vor avea o contribuție pozitivă la economie.
Investițiile europene țin economia pe linia de plutire
Comisia estimează că investițiile publice finanțate din fonduri europene și PNRR vor rămâne principalul motor de creștere economică.
Printre domeniile care vor continua să crească:
- infrastructura publică;
- construcțiile rezidențiale;
- proiectele finanțate prin PNRR.
Totuși, investițiile private sunt afectate de:
- riscurile geopolitice;
- instabilitatea politică;
- neîncrederea investitorilor.
Inflația rămâne ridicată din cauza energiei
Executivul european arată că înaintea conflictului din Orientul Mijlociu inflația trebuia să scadă mai rapid, însă noul șoc energetic a schimbat complet perspectivele.
Comisia precizează că:
- energia rămâne principalul factor de presiune asupra prețurilor;
- măsurile guvernului, inclusiv amânarea liberalizării prețurilor la gaze, au limitat parțial scumpirile.
Piața muncii începe să slăbească
După mai mulți ani de tensiuni pe piața muncii:
- angajările au început să scadă în 2025;
- salariile din sectorul public sunt înghețate în 2026;
- ritmul de creștere salarială încetinește sub 10%.
Comisia estimează că reducerea costurilor cu forța de muncă ar putea îmbunătăți competitivitatea economiei.
Bruxelles-ul avertizează asupra riscului politic
Comisia Europeană subliniază că principalele riscuri pentru România sunt:
- instabilitatea politică;
- slăbirea încrederii investitorilor;
- dificultățile în ajustarea deficitului bugetar.
Executivul european avertizează că tensiunile politice interne pot afecta serios capacitatea României de a-și stabiliza economia și finanțele publice.
