La sfârșitul celei de-a doua zile de negocieri cu partidele, Eugen Tomac, prim-ministrul desemnat de șeful statului pentru a forma guvernul, are o susținere politică mai mică decât avea în prima.
Lista cu propunerile de miniștri, cu câteva nume anunțate chiar de premierul nominalizat, a iritat pe toată lumea. Una dintre probleme e că, de la o echipă executivă care nu trebuia să aibă legătură cu partidele, s-a ajuns la una în care se observă sforile PSD.
“Ne-ați spus astăzi că ați ținut să vă întâlniți prima dată cu PNL, apoi cu PSD. Eu nu cred acest lucru. Adică eu cred că ați avut întâlniri prealabile, ascunse și neasumate cu PSD”, a acuzat Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL și primar al Bucureștiului, într-o scrisoare deschisă adresată premierului desemnat.
“De ce spun acest lucru? Nu am cum să nu observ că ministerele asumate până acum de PSD reflectă propuneri fix ale PSD: domnul Nicolae Istudor la Agricultură, domnul Ionuț Mașala la Transporturi… Dar fisa mi-a picat atunci când ne-ați spus despre domnul Vladimir Ionaș la Ministerul Dezvoltării”, a continuat primarul Bucureștiului.
“Nu aveți cum să-mi explicați prin ce proces decizional ați ajuns la domnul Vladimir Ionaș, altul decât că vi l-a dat PSD. N-ai cum! Pare că le protejați interesele și le-ați pus ministerele pe care le vor ei la adăpost”, a mai subliniat Ciprian Ciucu.
Vladimir Ionaș, sociolog, și Marius Pieleanu sunt fondatorii unui centru sociologic, Avangarde, fiind suspectați frecvent că gravitează în jurul PSD.
Independența de partid
Eugen Tomac a reacționat la scrisoarea lui Ciprian Ciucu, spunând că, “în calitate de premier desemnat, am această libertate de a-mi alege echipa pe care o formez și o susțin și, evident, îmi doresc să o promovez în relația cu partidele cărora le cer votul pentru a investi un guvern funcțional”.
Problema premierului desemnat e că, deși au existat zeci de discuții informale, iar mesajele care au venit de la PNL și USR au fost fără PSD, nici măcar la nivel de secretari de stat, atunci când au început negocierile oficiale din joben a ieșit altceva.
Pe lista pe care ne-ați prezentat-o sunt și membri ai PNL. Fără funcții mari, dar cu istorie lungă în PNL. Fără sprijinul nostru, sunt acolo la inițiativa dvs. Acum este vorba despre cele două doamne, dar vor mai fi și alții. Și v-am spus chiar astăzi ce se va întâmpla: cum PSD are bani și plătește presa mult, va împinge narativul că guvernul dumneavoastră este guvernul PNL și USR. Se vor folosi de două, trei, patru nume cu istorie în PNL și ne vor pune guvernul dumneavoastră în brațe, fără ca noi să fim parte din procesul prin care ați fost desemnat să formați guvernul. Fix scenariul Cioloș!
Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL, mesaj către Eugen Tomac
Eugen Tomac a intrat în arenă cu o strategie slabă, fără direcție politică, încercând să propună miniștri cu o aură de independență, dar cu conexiuni la partide.
O altă senzație supărătoare, generată de încercarea de a forma un guvern “în afara partidelor”, cum s-a exprimat președintele, e cea de improvizație.
Cu ce va fi mai puternic un Guvern Tomac, cu un prim-ministru care, pentru orice decizie, trebuie să facă turul partidelor, dar și al Palatului Cotroceni, decât Guvernul Bolojan demis? O singură diferență: are posibilitatea să legifereze, dar, în realitate, din cauza blocajului politic, o va face rar sau deloc.
UDMR, lovitura de grație
“…nu avem nici argumente pentru a vota un guvern, dar nici nu am văzut, nu am găsit argumente să votăm împotrivă…”, a declarat Kelemen Hunor, liderul UDMR, după încheierea întâlnirii cu Eugen Tomac, premierul desemnat.
“…există a treia cale și a patra cale. A treia cale e să nu intri în sală. Și cealaltă variantă este să fii în sală și să spui: prezent, nu votez…”, a mai subliniat Kelemen Hunor.
Lipsa de entuziasm a formațiunii maghiare a reprezentat punctul final al negocierilor care contează, fiind clar că Eugen Tomac are șanse puține să asambleze o majoritate în Parlament pentru a-și valida echipa guvernamentală.
“…când un eșec este extrem de previzibil, după deciziile oficiale ale partidelor, Tomac ar face bine să își depună mandatul și să nu meargă să ceară votul Parlamentului…”, a scris Cristian Hrituc, analist politic, fost consilier prezidențial, într-un articol intitulat “Guvernul Tomac nu trece. Ce trebuie să facă Eugen Tomac”.
Cristian Hrituc sugerează că premierul desemnat trebuie să meargă la Palatul Cotroceni cât mai repede și să-și depună mandatul, pentru a nu pune o presiune suplimentară pe președinte.
Dacă se duce în Parlament și nu obține voturile, se intră în logica alegerilor anticipate, termenul de 60 de zile începând să curgă, astfel că președintele e obligat să rezolve criza politică în perioada prevăzută de lege.
Eugen Tomac a anunțat că, indiferent de câtă susținere obține de la partide, va cere votul Parlamentului.
Singura soluție dacă președintele nu vrea anticipate
Nicușor Dan a spus în repetate rânduri că exclude alegerile anticipate, dar a spus și că PSD, PNL, USR și UDMR “sunt condamnate să guverneze împreună”. Vedem unde s-a ajuns.
Eroarea fundamentală a președintelui Nicușor Dan, una care-i pune în pericol restul de mandat, e că nu ia în calcul realitatea politică.
E una care nu ține cont de formule complicate, de strategii, mutări pe tabla de șah, intrigi sau influențe subterane; ține cont de distribuirea locurilor în Parlament, rezultată în urma votului.
Dacă nu-i convine Legislativul, are ocazia și pârghiile necesare să încerce organizarea unor noi alegeri.
Dacă nu vrea anticipate, atunci singura soluție e să-l cheme pe Sorin Grindeanu, cât încă mai e președinte la PSD, și, din perspectiva liderului partidului cu cele mai multe locuri în Parlament (133), să-i ceară să facă guvernul.
Nu există o altă ieșire din criză. PSD a părăsit coaliția de guvernare, a susținut și votat moțiunea de cenzură împotriva Executivului, obținând demiterea acestuia.
Victoria din Parlament duce, pe cale de consecință, la asumarea guvernării. Că Sorin Grindeanu fuge de poziția de prim-ministru e o altă poveste și ține de criza din PSD, dar orice artificii se vor face, mereu se va reveni în acest punct, cel în care formațiunea care a generat criza trebuie să-și asume rezolvarea ei.
Cealaltă opțiune e chemarea oamenilor la urne.
România este, începând din pandemie, o democrație controlată, cu servicii de informații care creează lideri politici, partide, cu o uriașă manipulare pe rețelele sociale.
Avem campanii electorale fără reguli, cu instituții blocate și șefi care fug de responsabilitate, corupție endemică și o uriașă criză de siguranță națională.
Singurii care pot rezolva aceste probleme sunt liderii politici, aleși în mod transparent de cetățeni. De undeva trebuie să înceapă asumarea relansării și reconstruirii sistemului democratic din România.
Aceasta este temperatura ideală pentru spălarea hainelor
Scandalul ROBOR. Nicu Ștefănuță întreabă Comisia Europeană cum își pot recupera românii banii: Nu este suficient ca statul să dea amenzi
FCSB taie un fotbalist de pe lista de transferuri: "Suma solicitată este exagerată"
Leacul pentru căderea părului, deja cunoscut de medicina chineză antică? Ce-au descoperit oamenii de știință
