Rusia ar putea exploata incidentele cu drone pentru a crea diviziuni între Ucraina și aliații săi europeni – însă soluția, au sugerat liderii nordici reuniți marţi la Tallinn (Estonia), nu este reducerea sprijinului pentru Kiev. Dimpotrivă, răspunsul constă într-o cooperare mai profundă în domeniul apărării anti-drone.
În cadrul summit-ului dintre Ucraina şi ţările nordice și baltice (NB8), președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Moscova instrumentalizează incidentele cu drone din apropierea granițelor europene pentru a obţine ceea ce și-a dorit întotdeauna: să întoarcă opinia publică europeană împotriva sprijinului pentru Ucraina, scrie Kiev Post.
Articolul se referă la ţările nordice și baltice, dar este foarte adevărat şi pentru incidentele cu drone din România.
Răspunzând întrebărilor postului finlandez MTV News despre recentele incidente cu drone, Zelenski a afirmat că sistemele rusești de război electronic pot modifica traiectoria dronelor.
„Desigur, Rusia distruge drone cu ajutorul apărării aeriene și al altor sisteme, dar le și modifică direcția cu diferite sisteme, inclusiv sisteme de război electronic”, a spus Zelenski.
Pericolul, a argumentat el, nu este doar tehnic, ci și politic. Dacă dronele ajung în apropierea sau pe teritoriul aliaților, Moscova poate folosi incidentul pentru a da vina pe Ucraina și pentru a semăna neîncredere.
„Ei schimbă direcția pentru a ne diviza în Europa, pentru a pune presiune pe Europa, pe Finlanda și pe prietenii noștri baltici, și apoi folosesc acest lucru ca retorică, că Ucraina a atacat”, a spus Zelenski.
„Asta și-au dorit de la început: să ne divizeze și să reducă sprijinul în țările europene pentru Ucraina”, a adăugat el.
Strategia Rusiei de divizare
Pentru a reduce riscurile și a îmbunătăți apărarea aliaților, Zelenski a propus extinderea acordurilor bilaterale pentru drone. Acestea nu înseamnă doar achiziții sau producție comună, ci și schimb rapid de experiență din teren.
„Primul punct este să împărtășim rapid expertiza noastră, oamenii noștri – oameni care știu cu adevărat ce să facă și cum să apere”, a spus Zelenski.
„Suntem pregătiți să trimitem echipe de experți pentru a preda, a instrui și a apăra”, a adăugat el.
Aliații nordici rămân fermi
Aliaţii nordici nu au înghiţit narativul Rusiei.
Premierul finlandez Petteri Orpo a declarat că atacurile zilnice ale Rusiei asupra Ucrainei sunt cauza principală a amenințării cu drone din regiune.
„Adevărul este că Rusia atacă Ucraina în fiecare zi, în fiecare noapte”, a spus Orpo. „Acest război ilegal este în al cincilea an, iar noi înțelegem că dronele care ajung în spațiul nostru aerian fac parte din autoapărarea Ucrainei. Ucraina are dreptul să se apere.”
El a adăugat că Finlanda colaborează deja cu Ucraina prin acordul menționat de Zelenski și a luat măsuri naționale pentru îmbunătățirea sistemelor de alertă și pregătire.
Dincolo de avioane de luptă
Premierul danez Mette Frederiksen a afirmat că amenințarea arată de ce Danemarca a semnat un nou acord cu Ucraina în cadrul summit-ului.
„Exact de aceea am semnat astăzi acordul cu domnul Zelenski și cu Ucraina”, a spus Frederiksen.
Ea a precizat că acordul va ajuta Danemarca să își întărească atât capacitățile de detectare, cât și pe cele de neutralizare.
Frederiksen a subliniat că Europa nu se poate baza doar pe achiziția de echipamente, ci are nevoie de cooperare continuă cu forțele ucrainene, care se adaptează în timp real tacticilor rusești.
„Nu este vorba doar despre cumpărarea tehnologiei potrivite”, a spus premierul danez. „Este vorba despre cooperare constantă cu forțele ucrainene pentru a avea cele mai bune soluții posibile.”
Ea a arătat că Ucraina are cele mai avansate capacități în domeniul apărării aeriene.
„Ucraina are cele mai noi și mai bune capacități de a proteja cerul”, a spus Frederiksen.
Ea a menționat și un incident recent în care Danemarca a doborât o dronă cu un avion de luptă, subliniind că metoda funcționează, dar nu este eficientă împotriva amenințărilor ieftine.
„Da, ieri am doborât o dronă cu un avion de luptă. Nu este cea mai eficientă metodă pe viitor”, a spus ea. „Este bine că putem face asta, dar trebuie să fim mai eficienți și mai productivi.”
Ce trebuie să facă Europa
Mesajul de la Tallinn a fost că Europa nu trebuie să lase incidentele cu drone să devină un instrument pentru slăbirea sprijinului acordat Ucrainei.
Răspunsul imediat constă în cooperare practică: schimb de expertiză, echipe ucrainene de apărare anti-drone, sisteme mai bune de detectare și neutralizare și adaptare rapidă la războiul electronic rusesc.
Zelenski a susținut, de asemenea, că soluția mai largă este creșterea presiunii asupra Moscovei, inclusiv prin sancțiuni mai dure și măsuri împotriva flotei „din umbră” a Rusiei, care finanțează mașina de război a Kremlinului.
Oprirea acestei flote ar reduce finanțarea producției militare ruse, a spus el.
Răspunsul Europei la dronele „rătăcite” nu ar trebui să fie panica sau învinovățirea, ci coordonarea – și presiune mai mare asupra statului care a făcut cerul periculos: Rusia.
B.B.
Kelemen Hunor: Până la sfârșitul lunii iunie ar trebui să avem guvern politic. Din a doua sau a treia încercare
Judecătorii acuză un „atac fără precedent la adresa independenței Justiției”. CSM a decis să informeze 8 instituții europene
Wizz Air introduce internetul Starlink pe toate avioanele sale
FCSB, anunț despre plecarea lui Darius Olaru
