Rusia încearcă să transforme o serie de incidente cu drone de luptă apărute deasupra țărilor baltice într-o criză politică între Ucraina și unii dintre cei mai devotați aliați ai săi. Până acum, însă, efortul pare să fi eșuat.
După un val de incidente cu drone în Estonia, Letonia și Lituania – puse pe seama Rusiei, care ar folosi războiul electronic pentru a redirecționa dronele ucrainene în spațiul aerian NATO – Moscova a acuzat cele trei țări baltice că permit Ucrainei să le folosească spațiul aerian pentru atacuri împotriva Rusiei și le-a amenințat cu represalii. Oficialii baltici au respins acuzațiile, scrie Politico.
Într-o declarație emisă vineri seara, cele trei guverne au afirmat că „resping categoric campania flagrantă de dezinformare a Rusiei și acuzațiile fabricate privind încălcările spațiului aerian, pe care Rusia le folosește fără rușine pentru a-și ascunde eșecurile militare”.
„Este fals”, a declarat ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, referindu-se la acuzațiile Moscovei, în cadrul evenimentului POLITICO Speakeasy de la GLOBSEC, adăugând că „Ucraina nu a cerut niciodată să folosească spațiul nostru aerian”.
El a spus că Estonia a cerut Ucrainei să fie atentă la modul în care își țintește atacurile împotriva Rusiei, dar a atribuit vina pentru incidentele cu drone exclusiv Moscovei.
„Motivul este războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei, iar cauza este folosirea de către Rusia a războiului electronic pentru a manipula datele și a afecta traiectoria de zbor a acestor drone”, a spus el.
Și secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat că Rusia este responsabilă.
„Dacă dronele vin din Ucraina, ele nu sunt acolo pentru că Ucraina a vrut să trimită o dronă în Letonia, Lituania sau Estonia”, le-a spus el jurnaliștilor la Bruxelles, miercuri. „Ele ajung acolo din cauza atacului nechibzuit, ilegal și pe scară largă lansat de Rusia.”
Mesaj repetat de întreaga Europă
Acest mesaj a fost repetat în întreaga Europă. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat drept „complet inacceptabile” amenințările Moscovei la adresa statelor baltice, subliniind că o amenințare împotriva unui stat membru UE este o amenințare împotriva întregului bloc comunitar.
Și ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a intervenit, acuzând Moscova că vizează statele baltice prin „acuzații rusești absurde și amenințări periculoase”.
Ambasadoarea UE în Ucraina, Katarína Mathernová, a susținut că Europa ar trebui să vadă Ucraina nu ca pe o povară, ci ca pe un element central al viitoarei sale arhitecturi de apărare.
„Pentru mine este foarte simplu. Gândiți-vă la alternativa opusă”, a spus Mathernová. „Imaginați-vă că nu sunt cu noi, ci împotriva noastră.”
Pevkur a formulat ideea și mai direct din perspectiva baltică: „Sprijinirea Ucrainei nu este un act de caritate, ci o investiție în propria noastră securitate.”
Numeroase alerte în ultimele săptămâni
În ultimele săptămâni, țările baltice au înregistrat alerte de apărare antiaeriană, restricții temporare de zbor și reacții militare.
La începutul acestei săptămâni, un avion românesc F-16 care opera în cadrul misiunii NATO Baltic Air Policing a doborât o dronă deasupra Estoniei.
Tot săptămâna aceasta, Lituania a suspendat temporar traficul aerian pe aeroportul din Vilnius și a trimis parlamentarii în adăposturi subterane după o alertă cu drone.
Letonia s-a confruntat cu incursiuni repetate, iar guvernul său a căzut în urma acuzațiilor reciproce după ce două drone au lovit facilitățile petroliere ale statului baltic. Acest lucru alimentează presiunea internă privind capacitatea apărării sale aeriene de a face față unui război dominat de drone, precum cel din Ucraina.
Redirecționarea dronelor
Dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune care apar deasupra țărilor baltice sunt o consecință a campaniei extinse de lovituri lansate de Kiev împotriva unor ținte aflate adânc în interiorul Rusiei, inclusiv infrastructura energetică și petrolieră care susține economia de război a Moscovei.
Pentru a le opri, Rusia folosește sisteme de război electronic care pot bloca semnalele de navigație prin satelit sau le pot falsifica - practic oferind dronelor coordonate false. Pilotul automat al unei drone poate crede că se îndreaptă spre ținta programată, în timp ce traseul real s-a modificat.
Acest lucru poate trimite dronele spre teritoriul NATO vecin - lucru despre care oficialii baltici și ucraineni spun că se întâmplă acum.
Pentru Kiev, echilibrul este delicat. Oficialii ucraineni și-au cerut scuze pentru incidentele implicând drone rătăcite, insistând totodată că loviturile asupra țintelor militare și economice rusești sunt acte legitime de autoapărare. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a dat niciun semn că ar intenționa să oprească această campanie de bombardamente, pe care o numește „sancțiuni” menite să aducă Rusia în genunchi.
Rusia vrea să discrediteze Ucraina
Apărarea antiaeriană a Rusiei devine tot mai vulnerabilă, ceea ce o determină să încerce să folosească presiunea politică pentru a opri atacurile ucrainene.
„Rusia vrea să discrediteze Ucraina în ochii unor țări care sunt printre cele mai importante în ceea ce privește sprijinul direct și indirect pentru Ucraina”, a declarat pentru Politico Mykola Bielieskov, analist militar senior în cadrul inițiativei Come Back Alive și cercetător la Institutul Național pentru Studii Strategice al Ucrainei. Scopul, spune el, este de a crea „un punct de contradicție și divizare” între Kiev și țările baltice.
Până acum, acest efect nu s-a materializat. Oficialii baltici nu acuză Ucraina că i-ar pune în pericol în mod deliberat, iar Letonia a semnalat că nu va activa mecanismul de consultare prevăzut de Articolul 4 al NATO în legătură cu aceste incursiuni.
În loc să deterioreze relațiile dintre Ucraina și aliații săi, situația pare să le întărească.
Într-o postare pe X adresată omologilor săi din Estonia, Letonia și Lituania, Wadephul a declarat că Germania este solidară cu aliații săi baltici, adăugând: „O amenințare împotriva unui aliat este o amenințare împotriva întregii Alianțe. Nu ne vom lăsa intimidați. Suntem uniți.”
Președintele ceh cere NATO „să-și arate colții” în fața provocărilor Rusiei
Manchester United confirmă antrenorul pentru sezonul următor
Locul în care trăiești influențează viteza cu care îmbătrânești
Culisele luptei pentru Herăstrău (6): Până ies hârtiile din primărie, terasele se schimbă la față. Prăbușirea lanțului Il Calcio și transformarea lui Il Locale
