În niciun moment, de la formarea coaliției, șeful statului nu a făcut vreo declarație publică prin care a minat alianța dintre PSD, PNL, USR și UDMR, realizată pentru a guverna după victoria sa în alegerile prezidențiale din luna mai 2025.
După preluarea mandatului, au apărut dificultăți în relația cu Ilie Bolojan. Chiar au existat, înainte de desemnarea liderului liberal pentru poziția de prim-ministru, o serie de informații pe surse potrivit cărora au apărut tensiuni între cei doi.
Mărul discordiei a fost diferența de opinie în ce privește măsurile economice ce trebuiau luate pentru reducerea rapidă a deficitului.
Coaliția a rezistat aproape un an și nimeni nu poate contesta faptul că au fost luate decizii nepopulare, cum ar fi mărirea taxelor, dar și unele dificile, cum a fost reforma pensiilor speciale din sistemul de justiție.
Pe lângă confruntările și tensiunile provocate de această reformă, cerută de marea majoritate a populației și pe care liderii politici au evitat ani de zile să și-o asume, au fost luate și decizii privind reducerea cheltuielilor publice.
Nu atât de multe cât și-ar fi dorit premierul Ilie Bolojan pentru însănătoșirea finanțelor publice și o relansare economică sănătoasă, dar prea multe pentru Sorin Grindeanu, care n-a rezistat presiunilor primarilor PSD, dependenți de banii de la buget.
Cum social-democrații au constatat că susținerea lor populară se reduce treptat, s-au sfătuit și au decis că rămân în coaliție cu condiția să marcheze o victorie simbolică: îndepărtarea lui Ilie Bolojan de la conducerea guvernului. Aveau nevoie de o realizare politică majoră care să relanseze partidul după un sezon electoral dezastru.
Mințile luminate și ratările lor
Nicușor Dan nu a făcut parte din niciun plan de îndepărtare a premierului Ilie Bolojan, au confirmat pentru spotmedia.ro mai multe surse politice care au fost aproape de discuțiile dintre președinte și liderii partidelor din coaliție.
Mai mult, a făcut eforturi pentru a o păstra, considerând că e singura soluție pentru ca România să rămână pe traseul pro-occidental, cum îi place președintelui să spună.
Nicușor Dan, președintele României
Am auzit diverse opinii, că am dat satisfacție lui X față de Y sau că n-am dat satisfacție lui X față de Y. Nu este mandatul meu...
Trebuie făcută însă precizarea că, în zona sistemului instituțional din România, există o mare îngrijorare legată de faptul că partidul extremist AUR ar putea obține, la viitoarele alegeri parlamentare, un scor care să-i permită să guverneze.
Nu e clar, din informațiile vehiculate, dacă această îngrijorare e trucată, reală sau ambele, pentru a servi interese personale și de grup. Mai ales în condițiile în care există multe indicii apărute pe parcursul timpului că mișcarea naționalist-extremistă a fost o inovație a unor minți “luminate” ale statului român, care încercau să-i facă pe plac unui alt președinte, de asemenea aflat într-un context politic complicat.
Foarte multe dintre ideile și deciziile unor foști șefi de stat de după 1990 au avut efecte catastrofale în timp, chiar dacă, pe moment, au rezolvat o situație dificilă pentru conducerea politică a României.
Mai trebuie făcută o precizare. Cu toată corupția, găștile, confruntările subterane dintre instituții, dintre agențiile de informații, din ministere, cu toate agendele diferite și luptele de culise, acestea pălesc, n-au nicio valoare, în fața deciziei politice.
Hățișuri și mlaștini
“Decidenții politici”, cum sunt numiți în sistemul de stat cei care au primit votul cetățenilor și au ajuns în poziții executive din guvern până la șeful statului - comandantul suprem - au autoritate legală asupra sistemului de stat și pot să acționeze asupra lui.
De câte ori apar în spațiul public informații despre influențe ascunse, interferențe în procesul de decizie, manipulări, opacitate instituțională și altele, acestea sunt un efect al crizei de autoritate politică la nivelul “decidenților”.
Și, cel mai probabil, în aceste hățișuri și mlaștini s-a rătăcit și Nicușor Dan.
Ajuns la Palatul Cotroceni pe un val de entuziasm popular, după confruntarea electorală cu George Simion și teama multora că democrația românească ar putea eșua după atacul Kremlinului din 2024, Nicușor Dan a crezut că poate face schimbări vizibile foarte repede.
Din păcate, în lipsa unui partid și a unui parlament fragmentat, plin de extremiști, nu a putut răspunde exigențelor celor care l-au votat.
Așa că după câteva eșecuri ale unor acțiuni lansate cu scopul de a produce anumite mutații electorale în zona conservatoare, tentativa nereușită de a numi șefi la SRI și SIE, raportul alegerilor anulate, amânat la nesfârșit, și implicarea în criza din justiție după documentarul Recorder, președintele și-a schimbat strategia și a început să acționeze în spatele scenei, cu mare grijă să nu provoace tensiuni între partide, dar și o reducere semnificativă a numărului de obiective politice.
Majoritatea ne-occidentală
Nici așa situația nu s-a îmbunătățit. Criza provocată de PSD a fost un dezastru de imagine pentru președintele României, care acum caută mai degrabă o stabilizare a situației, după cum a declarat, decât declanșarea unei revoluții instituționale în România.
“Mandatul meu este: unu, să păstrez direcția pro-occidentală a României; și doi, să previn o cădere economică bruscă, care să afecteze fiecare familie din țara asta, și sunt îngrijorat că aceste chestiuni sunt puse azi în discuție”, a declarat Nicușor Dan, președintele României, într-o intervenție publică.
Eugen Tomac, consilierul onorific al șefului statului, se va duce în Parlament doar cu susținerea politică a PSD, sperând că acolo se va întâmpla o minune.
Nu trebuie exclus acest lucru. De-a lungul anilor, în politica românească s-au întâmplat multe minuni.
Cu toate acestea, o majoritate ne-occidentală pentru susținerea unui nou guvern nu va reprezenta nici pe departe o soluție de relansare publică pentru actualul președinte. Dimpotrivă.
