Președintele Nicușor Dan și premierul interimar Ilie Bolojan au transmis, sâmbătă, mesaje la 36 de ani de la Mineriada din 13–15 iunie 1990, unul dintre cele mai violente episoade ale începutului de democrație din România.
Cele două mesaje au o direcție comună – condamnarea violenței politice și păstrarea memoriei victimelor – dar pun accentul diferit. Nicușor Dan vorbește mai ales despre Mineriadă ca despre o rană istorică nevindecată și insistă pe restanța justiției: lipsa unui verdict clar rămâne, în formularea sa, „o pată de nepermis”.
Ilie Bolojan are o abordare mai instituțională și civică: spune că statul nu trebuie să fie niciodată împotriva cetățeanului și că, într-o democrație, „violența și represiunea nu pot fi niciodată instrumente ale puterii”.
Mesajul președintelui se concentrează pe adevăr, memorie și actul de justiție, în timp ce mesajul premierului interimar pune accent pe lecția democratică a Mineriadei și pe obligația statului de a apăra drepturile cetățenilor.
Nicușor Dan: O restanță care trebuie rezolvată
Nicușor Dan a afirmat că lipsa unui verdict clar în dosarul Mineriadei, la peste trei decenii și jumătate de la reprimarea manifestației din Piața Universității, rămâne „o pată de nepermis” și „o restanță care trebuie rezolvată”. Președintele a depus și o coroană de flori în Piața Universității.
„Vara anului 1990 rămâne şi astăzi o rană dureroasă a istoriei noastre recente, un moment când speranţele născute în urma Revoluţiei din Decembrie au fost umbrite de violenţă şi puternice tensiuni sociale. Mineriada din 13 - 15 iunie 1990 a fost o tragedie provocată de o putere politică cinică, hotărâtă să înfrângă aspiraţiile democratice prin forţă, represiune şi intimidare”, a transmis Nicușor Dan.
Președintele a spus că se înclină „cu profund respect” în fața memoriei celor care și-au pierdut viața, dar și în fața celor răniți și a tuturor celor ale căror destine au fost afectate.
„O democraţie matură nu se teme de propriul trecut, oricât de sumbru sau de greu de înţeles ar fi acesta. Asumarea istoriei în integralitatea ei este singura cale prin care o naţiune se poate vindeca şi poate privi cu demnitate spre viitor”, a mai spus șeful statului.
Nicușor Dan a mai spus că justiția rămâne esențială pentru vindecarea acestei răni istorice.
„Lipsa unui verdict clar din partea Justiţiei, la peste trei decenii şi jumătate, rămâne o pată de nepermis şi o restanţă care trebuie rezolvată. Sănătatea morală şi solidaritatea unei naţiuni se fundamentează şi pe înfăptuirea actului de justiţie”, a afirmat președintele.
El a anunțat și promulgarea legii prin care 15 iunie devine Ziua Națională a Memoriei Victimelor Mineriadei din 1990 și a Represiunii Antidemocratice.
„Avem datoria de a promova educaţia civică şi de a păstra vie memoria victimelor şi a tuturor celor care au avut de suferit atunci”, a transmis Nicușor Dan.
Bolojan: Statul trebuie să fie întotdeauna de partea cetăţeanului
La rândul său, premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că Mineriada a însemnat „violenţă împotriva propriilor cetăţeni” și că, într-o democrație, represiunea nu poate fi niciodată instrument al puterii.
„În urmă cu 36 de ani, România a trăit unul dintre cele mai dureroase momente ale începutului său democratic. Mineriada din 13-15 iunie 1990 a însemnat violenţă împotriva propriilor cetăţeni. Oameni care îşi exercitau dreptul la opinie şi la protest au fost bătuţi, umiliţi, arestaţi ilegal şi reduşi la tăcere prin forţă. Au existat morţi, răniţi şi traume care au rămas deschise până astăzi”, a transmis Bolojan.
Premierul interimar a subliniat că democrația nu înseamnă doar alegeri, ci și respect pentru libertatea de exprimare, drepturi fundamentale și demnitatea fiecărui cetățean.
„La 36 de ani de la acele evenimente, avem datoria să păstrăm vie memoria victimelor şi să transmitem generaţiilor tinere că statul trebuie să fie întotdeauna de partea cetăţeanului, niciodată împotriva lui”, a spus Ilie Bolojan.
El a adăugat că adevărul, justiția și asumarea trecutului sunt necesare pentru consolidarea unei democrații în care asemenea abuzuri să nu mai fie posibile.
„Astăzi ne înclinăm în faţa victimelor Mineriadei. Într-o Românie democratică, violenţa şi represiunea nu pot fi niciodată instrumente ale puterii”, a conchis premierul interimar.
În urma evenimentelor din 13–15 iunie 1990, când minerii au fost chemați în Capitală pentru reprimarea manifestației din Piața Universității, patru persoane au fost ucise, aproximativ 1.300 au fost rănite, iar alți 1.200 de oameni au fost reținuți ilegal.
Dosarul Mineriadei, în care fostul președinte Ion Iliescu era judecat pentru reprimarea violentă a manifestanților din Piața Universității, a fost retrimis la Parchetul General în luna martie, după ce instanța supremă a admis, în parte, cererile și excepțiile invocate de inculpați.
Alături de Ion Iliescu, au fost deferiți Justiției pentru infracțiuni împotriva umanității fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican-Voiculescu, fostul director SRI Virgil Măgureanu și Adrian Sârbu, la acea dată consilier al premierului Petre Roman.
Atac cu dronă asupra Parlamentului Germaniei? Un ministru avertizează că amenințarea este în creștere
USR a decis să nu voteze Guvernul Tomac. Și are două soluții (Video)
CFR Cluj, pedepsită drastic de UEFA
Un general german avertizează că Rusia va fi pregătită să atace NATO până în 2029: Toți cei 32 de parteneri sunt de acord
