Guvernul a aprobat joi desecretizarea unei părți importante din arhivele Ministerul Afacerilor Externe care conțin documente diplomatice din primii ani ai tranziției postcomuniste, inclusiv dosare despre Revoluția din 1989, mineriade, relația cu URSS sau vizita Regelui Mihai în România.
Anunțul a fost făcut de ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, care a descris decizia drept „un moment istoric”.
Potrivit acesteia, sunt declasificate peste 5.000 de dosare diplomatice, reprezentând aproximativ 100 de metri liniari de arhivă, cu documente privind politica externă a României după 1989.
Dosare despre Revoluție, mineriade și relația cu URSS
Printre documentele care au fost ținute până acum închise în arhiva MAE se află dosare cu titluri precum „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989”, „Reunificarea Germaniei (1990)”, „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai” sau „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”.
Arhivele acoperă unele dintre cele mai sensibile episoade ale anilor ’90: alegerile din mai 1990, mineriadele, prăbușirea URSS, reunificarea Germaniei și vizita Regelui Mihai din 1992.
„Cele mai multe dintre aceste documente nu mai erau secret de stat de peste un deceniu. Continuau, însă, să fie ținute departe de public ca secrete de serviciu. Nu e o stare normală pentru o democrație care a împlinit 35 de ani”, a transmis Oana Țoiu, într-o postare publicată pe Facebook.
„Istoria recentă aparține societății”
Ministrul interimar al Externelor susține că documentele sunt importante pentru înțelegerea modului în care România și-a redefinit poziția internațională după căderea comunismului. „Românii au dreptul să citească, pe documente, cum s-a reașezat România după 1989 - cum am ieșit din alianțele cu URSS și cum ne-am poziționat în prima mare criză post-Război Rece”, a afirmat Țoiu.
Ea a adăugat că documentele vor intra într-un proces de pregătire și digitalizare, iar accesul cercetătorilor și al publicului va fi oferit treptat.
Potrivit ministrului, arhivele vor putea fi consultate inclusiv de cercetători sau de victimele mineriadelor.
Accesul la documente va fi gradual
Procesul nu va fi însă unul imediat. MAE urmează să proceseze cele peste 5.000 de dosare înainte ca ele să fie digitalizate și puse la dispoziția publicului.
„De acum, faptele care ne definesc istoria și tranziția spre democrație, așa cum au fost ele comunicate către partenerii internaționali și de la ei către noi, ajung la proprietarii morali și de drept: poporul român”, a mai transmis Oana Țoiu.
