Inteligența artificială a intrat rapid în viața de zi cu zi: 70% dintre românii cu vârste între 18 și 65 de ani spun că folosesc astfel de instrumente. Răspândirea tehnologiei nu este însă însoțită și de capacitatea de a-i identifica rezultatele.
Puși să deosebească un text scris de un om de unul generat de inteligența artificială, 52% dintre participanții la un studiu au atribuit AI-ului un autor uman.
Datele apar în „AI Adoption Report România 2026”, realizat de agenția de cercetare MKOR pe un eșantion de 1.000 de persoane. Sondajul a fost efectuat online, în două etape, în lunile mai și august.
Nouă din zece tineri din Generația Z folosesc AI
Folosirea inteligenței artificiale diferă considerabil în funcție de vârstă. Aproape nouă din zece respondenți din Generația Z, respectiv 89%, sunt utilizatori activi.
Procentul scade la 72% în cazul Millennials, la 66% pentru Generația X și la 39% în rândul Baby Boomers. Chiar și în cazul ultimei categorii, aproape patru din zece persoane folosesc deja asemenea instrumente.
Dintre toți cei chestionați, 19% nu au încercat niciodată inteligența artificială, 7% au testat-o, dar au renunțat, iar 5% afirmă că nu știu ce înseamnă AI.
Tehnologia este folosită în special pentru activitățile din timpul liber, menționate de 83% dintre utilizatori. Un procent de 58% apelează la AI și la serviciu.
ChatGPT este cea mai cunoscută aplicație: 98% dintre respondenți au auzit de ea. Urmează Gemini, cu 79%, și Claude, cu 37%.
Dintre persoanele care folosesc inteligența artificială, 86% au apelat la ChatGPT în ultimele 30 de zile. Gemini a fost utilizat de 48%, Claude de 17%, iar Copilot de 16%.
Contactul uman îi ține pe unii la distanță
Jumătate dintre cei care nu folosesc inteligența artificială spun că preferă să rezolve singuri problemele sau să discute cu oameni reali.
Alții nu au găsit un motiv practic pentru a încerca asemenea aplicații. Un sfert dintre non-utilizatori se tem de această tehnologie și o consideră periculoasă pentru societate.
Studiul a inclus și un test în care participanților le-au fost prezentate două texte scurte și li s-a cerut să identifice varianta scrisă de un om. Doar 48% au răspuns corect, în timp ce 52% au considerat că textul generat de AI avea un autor uman. Rezultatul sugerează că utilizarea frecventă a tehnologiei nu dezvoltă automat și capacitatea de a recunoaște conținutul produs de aceasta.
AI folosit pe ascuns în cabinetul medical
Reticența devine mai puternică atunci când inteligența artificială intervine în domenii sensibile fără ca oamenii să fie informați.
Aproape o treime dintre respondenți, 32%, spun că s-ar simți trădați dacă ar descoperi că explicațiile primite pentru analizele medicale au fost generate de AI.
Alți 27% ar avea aceeași reacție dacă ar afla că au discutat, fără să știe, cu un psiholog sau cu un consilier virtual. Tot 27% ar fi deranjați dacă, atunci când sună la bancă și cred că vorbesc cu o persoană, solicitarea lor este preluată de un asistent virtual.
Un mesaj de sprijin emoțional generat de un algoritm ar produce disconfort pentru 26% dintre participanți. În domeniul recrutării, 24% ar fi nemulțumiți dacă CV-ul le-ar fi evaluat cu ajutorul AI fără să fie anunțați.
Există și o categorie mai pragmatică: 15% dintre cei chestionați spun că nu îi deranjează folosirea unui AI nedeclarat, dacă acesta își face treaba foarte bine.
„Oamenii acceptă tehnologia nouă. Disconfortul apare când descoperă că au vorbit cu un AI abia după o decizie medicală sau o discuție despre bani. Sunt momente în care orice eroare costă. Ascunderea acestor instrumente rupe legătura de încredere”, afirmă Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR.
Studiul are o marjă de eroare de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Eșantionul este prezentat drept reprezentativ la nivel național și a fost ponderat după gen și vârstă. Cercetarea s-a desfășurat însă exclusiv online și a inclus numai persoane cu vârste între 18 și 65 de ani.
