Acord istoric privind Groenlanda: SUA își extind prezența militară, iar înțelegerea rămâne valabilă și dacă insula devine independentă

Acord istoric privind Groenlanda: SUA își extind prezența militară, iar înțelegerea rămâne valabilă și dacă insula devine independentă
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Președintele Donald Trump a semnat un acord cu Danemarca și Groenlanda menit să consolideze securitatea în zona Arcticii și a Atlanticului de Nord, contribuind la reducerea tensiunilor provocate de apelurile sale repetate ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite.

Acordul a fost semnat marți, în marja Adunării Generale a ONU de la New York, la câteva zile după ce Trump a anunțat înțelegerea pentru consolidarea prezenței militare americane pe vasta insulă înghețată, care va rămâne însă sub control danez. Acordul se va aplica chiar și în cazul în care Groenlanda va opta în cele din urmă pentru independență, relatează Associated Press.

„Este extraordinar pentru Europa, pentru Statele Unite și pentru toată lumea”, a declarat Trump chiar înainte de semnarea acordului. „Iar pentru Groenlanda va fi ceva incredibil.”

Trump și-a exprimat dorința de a achiziționa Groenlanda încă din 2019, iar în al doilea mandat a amenințat că va prelua teritoriul autonom de la Danemarca, aliat în NATO. Marți, el nu a răspuns întrebărilor referitoare la posibilitatea ca achiziționarea Groenlandei de către SUA să fie exclusă.

ADVERTISING

SUA are o prezență militară în Groenlanda de zeci de ani

Oficiali din SUA, Groenlanda și Danemarca au negociat luni de zile în culise, căutând soluții pentru a răspunde unora dintre preocupările lui Trump privind securitatea insulei bogate în resurse minerale.

Planurile lui Trump privind Groenlanda au tensionat relațiile în cadrul NATO. Premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că o preluare a insulei de către SUA ar însemna sfârșitul alianței transatlantice.

Conflictul diplomatic i-a neliniștit pe mulți dintre cei aproximativ 56.000 de locuitori ai Groenlandei și a provocat o ruptură între SUA și Danemarca, precum și partenerii europeni ai acesteia din Uniunea Europeană, care și-au intensificat exercițiile de securitate și sprijinul financiar pentru insulă.

Comerțul și speranțele privind accesul la resurse au alimentat, de asemenea, preocupările legate de viitorul Groenlandei. Aproximativ două treimi din teritoriul său se află în interiorul Cercului Arctic, unde topirea gheții marine a dus la deschiderea unor noi rute maritime.

ADVERTISING

Statele Unite au avut o prezență importantă în Groenlanda timp de decenii, însă, din 1945, prezența militară americană pe insulă s-a redus de la mii de soldați aflați în 17 baze și instalații la aproximativ 200 de militari staționați la baza spațială Pituffik, în nord-vestul insulei. Baza sprijină operațiunile SUA și NATO de avertizare și apărare antirachetă, precum și de supraveghere spațială.

În discursul susținut în fața Adunării Generale a ONU înainte de semnarea acordului, Trump a declarat că SUA vor „începe imediat procesul de dezvoltare a unei prezențe militare importante în locațiile potrivite”, inclusiv prin „construirea a două baze militare foarte importante”.

Parlamentul danez a aprobat anul trecut un proiect de lege care permite amplasarea unor baze militare americane pe teritoriul danez, extinzând un acord încheiat în 2023 cu administrația Biden, prin care trupelor americane li s-a acordat acces extins la bazele aeriene din Danemarca.

ADVERTISING

Trump a insistat anterior că SUA trebuie să „preia Groenlanda” pentru a împiedica Rusia sau China să facă același lucru. Deși Trump a spus că ar prefera „să încheie o înțelegere” pentru teritoriu, el a adăugat: „într-un fel sau altul, vom avea Groenlanda”.

Acordul va rămâne în vigoare chiar dacă Groenlanda își declară independența

Acordul, publicat de guvernele Groenlandei, Danemarcei și Statelor Unite după semnare, permite Washingtonului să „modernizeze și să extindă” activitățile desfășurate la baza Pituffik.

Documentul prevede, de asemenea, că SUA pot înființa „zone de apărare” la Narsarsuaq, în sud, și la Mestersvig, în est, și că „poate înființa zone de apărare suplimentare în Groenlanda și își poate consolida operațiunile sau facilitățile militare”. Washingtonul urmează să atribuie contractele pentru bunuri și servicii legate de înființarea, întreținerea sau dezafectarea acestor baze „unor furnizori din Groenlanda, în cea mai mare măsură posibilă”.

Acordul prevede o amplă mobilitate militară americană pe teritoriul Groenlandei, inclusiv „acces subacvatic”.

Nicio țară din afara NATO nu va putea înființa „propriile instalații militare cu personal sau fără personal în Groenlanda” și nici nu va putea menține o prezență militară „permanentă”, decât dacă semnatarii convin altfel.

Acordul „nu are o dată de expirare”, iar dacă Groenlanda decide să devină independentă, aceasta va conveni să rămână în NATO și să preia drepturile și obligațiile Danemarcei prevăzute în acord.

Toate părțile prezintă acordul drept un pas pozitiv

Frederiksen a declarat marți că acordul este „un acord care poate dura pentru totdeauna”, considerându-l benefic pentru SUA, Groenlanda, Danemarca și alianța NATO în ansamblu.

„Domnule președinte, ați fost foarte clar: nu vreți ca adversarii să se apropie prea mult”, a spus ea. „Sunt pe deplin de acord.”

Jens-Frederik Nielsen, premierul Groenlandei, a descris acordul drept „o înțelegere avantajoasă pentru toți”.

„Securitatea voastră este securitatea noastră”, a spus el, „iar securitatea noastră este securitatea voastră.”

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a contribuit la reducerea tensiunilor în momentul de vârf al crizei, în ianuarie, a salutat semnarea acordului. El a scris pe X că „acest acord, împreună cu rolul tot mai important al NATO în asigurarea securității acestei regiuni vitale, consolidează securitatea noastră colectivă și contribuie la un viitor mai sigur și mai stabil pentru noi toți”.

Cu toate acestea, tensiunile nu vor fi uitate rapid.

„Cred că încrederea a fost pusă la grea încercare”, a declarat pentru Associated Press Naaja Nathanielsen, una dintre cele două reprezentante ale Groenlandei în Parlamentul danez și fost ministru în guvernul de la Nuuk. „A fost foarte dificil în Groenlanda, iar oamenilor le-a fost, în general, teamă și s-au îngrijorat pentru toate, de la pierderea țării noastre până la mijloacele noastre de trai și așa mai departe.”

Cu toate acestea, Nathanielsen a descris acordul drept „un pas uriaș în direcția corectă” și l-a salutat ca fiind primul acord obligatoriu semnat de Groenlanda în calitate de țară.

„Pentru noi, acesta este un pas uriaș înainte în demersul nostru pentru mai multă autonomie și pentru un loc mai important la masa negocierilor”, a spus ea.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google