Putin ar fi acceptat în privat garanții de securitate pentru Ucraina, după modelul NATO. Ce condiții pune și ce ar primi Rusia în schimb

Putin ar fi acceptat în privat garanții de securitate pentru Ucraina, după modelul NATO. Ce condiții pune și ce ar primi Rusia în schimb
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Președintele rus Vladimir Putin ar fi acceptat, în discuții private, ca Ucraina să primească după război garanții de securitate din partea Statelor Unite și a Europei, similare celor prevăzute de Articolul 5 al NATO. Condiția Moscovei ar fi ca trupele NATO să nu fie staționate pe teritoriul ucrainean.

Informația apare într-o analiză publicată de David Ignatius în The Washington Post, care citează o sursă apropiată negocierilor.

Posibila concesie a Kremlinului contrastează însă cu poziția publică a lui Putin. După atacul ucrainean asupra Podului Kerci, liderul rus a anunțat că Moscova nu va mai negocia un armistițiu parțial pentru transportul maritim în Marea Neagră sau infrastructura energetică. „Nu vom negocia”, a declarat Putin, după întâlnirea cu Donald Trump și Xi Jinping de la Shenzhen.

Ce ar fi acceptat Putin în privat

Potrivit sursei citate de The Washington Post, Rusia ar fi dispusă să accepte un angajament american și european de apărare a Ucrainei, comparabil cu garanțiile de securitate oferite statelor membre NATO. Acesta nu ar însemna automat aderarea Ucrainei la Alianță, ci un mecanism separat de protecție împotriva unei noi agresiuni rusești.

ADVERTISING

În schimb, Moscova ar beneficia de relaxarea sancțiunilor occidentale, care ar fi reintroduse dacă Rusia ar concentra din nou trupe pentru pregătirea unei invazii.

Negociatorii americani au propus și retragerea forțelor ruse de la granița Ucrainei după un eventual armistițiu. Dacă Rusia ar relua atacul, trupe NATO ar urma să fie transportate imediat în Ucraina, conform mecanismului discutat.

Deocamdată, aceste propuneri nu reprezintă un acord final.

De altfel, Moscova a respins public chiar ideea unor garanții de securitate după modelul NATO. Ministrul adjunct rus de Externe, Serghei Riabkov, a declarat vineri că orice formulă care ar echivala cu o „cvasiaderare” a Ucrainei la Alianță este inacceptabilă pentru Rusia. „Chiar și căutarea unei formule de cvasiaderare a Kievului la NATO sau a unei așa-zise soluții creative în această privință este o opțiune inacceptabilă pentru noi”, a afirmat Riabkov, citat de Reuters.

Oficialul rus a insistat că Ucraina trebuie să accepte mai întâi că nu va deveni membră NATO și abia apoi ar putea fi discutate eventuale garanții de securitate. Poziția sa contrazice declarațiile negociatorului american Jared Kushner, potrivit căruia Moscova ar fi acceptat principiul unor garanții inspirate de Articolul 5 al NATO.

Negocierile avansează, dar atacurile se intensifică

David Ignatius descrie două evoluții care se desfășoară în ritmuri foarte diferite: negocierile de pace, care înaintează lent, și atacurile militare, care provoacă distrugeri tot mai mari.

Potrivit unui studiu al Kyiv School of Economics, citat de The Washington Post, numărul atacurilor aeriene rusești asupra Kievului a crescut de la o medie de 2,6 pe zi în prima jumătate a anului la 9,8 în octombrie. Durata alertelor aeriene din capitala ucraineană a crescut de la 32 de ore în iunie la 172 de ore în octombrie. Spre sfârșitul lunii trecute, gospodăriile din Kiev rămâneau fără electricitate între șapte și nouă ore pe zi.

Ucraina și-a intensificat, la rândul său, atacurile asupra sectorului energetic rus. Potrivit datelor Reuters preluate de publicația americană, forțele ucrainene au lovit 15 dintre cele mai mari 35 de rafinării ale Rusiei, iar volumul de țiței procesat s-a redus cu 45%.

Kushner și Witkoff, criticați, dar susținuți de europeni

Negocierile sunt coordonate din partea Statelor Unite de Jared Kushner și Steve Witkoff, criticați pentru o abordare considerată prea favorabilă Moscovei. Suspiciunile s-au accentuat după ce Donald Trump l-a numit pe Vladimir Putin „prietenul meu” în timpul summitului din China.

Cu toate acestea, Ucraina și principalele state europene continuă să susțină eforturile diplomatice ale celor doi emisari americani. Kushner consideră că Rusia și Ucraina vor accepta concesii doar dacă primesc garanții că războiul nu va reizbucni după un armistițiu.

David Ignatius atrage însă atenția că există și o altă explicație posibilă: Putin ar putea folosi negocierile pentru a prelungi războiul, deoarece urmărește victoria militară, nu încheierea păcii.

NATO în schimbul Donbasului?

Cea mai dificilă problemă a negocierilor rămâne controlul teritoriilor ucrainene. Putin revendică întreaga regiune Donbas, inclusiv zonele pe care armata rusă nu le controlează. Volodimir Zelenski refuză însă cedarea teritoriilor necucerite de Rusia.

Negociatorii americani au avansat o ipoteză care ar putea schimba datele discuției: aderarea efectivă a Ucrainei la NATO în schimbul retragerii sale din Donbas. Zelenski a dezvăluit că americanii l-au întrebat dacă Ucraina ar accepta să se retragă din Donbas în cazul în care ar primi perspectiva aderării la NATO.

Președintele ucrainean a precizat că un eventual pachet care ar include garanții de securitate, fonduri pentru reconstrucție și eliminarea restricțiilor privind dimensiunea armatei ucrainene ar trebui supus unui referendum.

Separat, negociatorii americani susțin că au obținut progrese importante în privința perspectivei europene a Ucrainei. Jared Kushner a vorbit despre „progrese semnificative” în stabilirea unei căi de aderare la Uniunea Europeană, care ar garanta viitorul pe termen lung al țării în Europa, potrivit The Washington Post. Oficialii europeni analizează inclusiv crearea unei proceduri speciale pentru examinarea candidaturii Kievului, deși aderarea propriu-zisă ar putea dura până la zece ani.

Atacul asupra Podului Kerci a provocat un nou blocaj

Fragilitatea procesului diplomatic a devenit evidentă după atacul ucrainean asupra Podului Kerci, legătura strategică dintre Rusia și peninsula Crimeea ocupată. Putin a declarat că luase în calcul solicitările privind un armistițiu limitat, care să protejeze transportul maritim în Marea Neagră sau infrastructura energetică.

După atacul asupra podului, liderul rus a anunțat însă că nu mai este dispus să negocieze o asemenea înțelegere.

Declarația a venit după întâlnirea sa cu Donald Trump și Xi Jinping în China și a evidențiat distanța dintre progresele invocate de negociatorii americani și disponibilitatea reală a Moscovei de a accepta o încetare a focului.

În analiza sa, David Ignatius avertizează că, fără măcar un armistițiu parțial, intensificarea atacurilor riscă să compromită și progresele diplomatice obținute până acum.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google