O aeronavă F-16 a Forțelor Aeriene Române, care execută misiuni de Poliție Aeriană Întărită în spațiul aerian baltic, a doborât marți o dronă rătăcită în spațiul aerian estonian.
Două aeronave F-16 din Detașamentul Carpathian Vipers au fost ridicate în aer, marți, în jurul orei 11:00, de către Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate (CAOC), după ce o dronă a pătruns în spațiul aerian al Estoniei.
Piloții au identificat ținta și au parcurs toate procedurile de identificare, aprobare pentru angajare și minimizare a riscurilor, după care au lansat o rachetă aer-aer și au doborât o dronă în spațiul aerian estonian, anunță Ministerul Apărării Naționale.
Cine este pilotul care a doborât drona
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, a scris pe Facebook că "în complicata luptă mondială contra dronelor, un pilot militar român este astăzi cel care a reuşit".
"Aflat în misiune de poliţie aeriană în Lituania, din partea României, la bordul unui avion de vânătoare F16 românesc, căpitanul comandor Pavelescu Costel-Alexandru a reuşit să încadreze, să angajeze şi să pună la pământ o dronă intrată în spaţiul aerian al Estoniei.
L-am cunoscut pe comandorul Pavelescu (cel din poză) în baza aeriană 86 de la Feteşti şi i-am remarcat de atunci determinarea ca profesional să demonstreze că de la bordul unui F16 va reuşi să doboare o astfel de ţintă. Astăzi a demonstrat-o", a scris Radu Miruţă.
"În semn de apreciere pentru ceea ce comandorul Pavelescu a realizat astăzi am propus acordarea emblemei de emisar pentru pace, clasa întâi", a adăugat ministrul interimar al Apărării.
Ce este „Carpathian Vipers”
Detașamentul „Carpathian Vipers” este alcătuit din aproximativ 100 de militari și şase aeronave de luptă F-16 Fighting Falcon. În prezent e dislocat în Lituania, în baza aeriană Šiauliai, și va asigura Serviciul de Poliție Aeriană Întărită în perioada aprilie – iulie 2026.
Forțele Aeriene Române se află la a patra dislocare în Lituania, unde au asigurat protejarea integrității spațiului aerian al Țărilor Baltice și al NATO, menționează MApN.
Prima misiune de Poliție Aeriană a fost executată în perioada august-octombrie 2007, cu un detașament format din 67 de militari și patru MiG-21 LanceR din Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”.
Cea de-a doua și cea de-a treia misiune au fost executate în perioada aprilie-iulie 2023, respectiv aprilie-iulie 2025, cu câte 100 de militari și patru F-16 Fighting Falcon din Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță”.
Estonia mulțumește României
Margus Tsahkna, ministrul estonian de Externe, a mulțumit României și tuturor aliaților NATO într-un mesaj postat pe X.
"Doborârea unei drone care a intrat în spațiul aerian estonian dovedește clar un lucru: @NATO
funcționează. Avioanele F-16 românești au răspuns imediat de la Šiauliai, demonstrând că Aliații sunt uniți și pregătiți să apere fiecare centimetru al teritoriului NATO. Recunoscători României și tuturor partenerilor noștri NATO pentru acțiunea și solidaritatea lor rapidă", a scris el.
"De asemenea, să fim clari: Ucraina are tot dreptul să atace ținte militare rusești pentru a slăbi capacitatea Rusiei de a purta agresiune. Aceste incidente sunt rezultatul direct al războiului și provocărilor Rusiei. Estonia își consolidează cooperarea cu Ucraina pentru a ne spori capacitățile de apărare aeriană și de combatere a dronelor", a adăugat Tsahkna.
Drona era, probabil, ucraineană
Ministrul Apărării din Estonia, Hanno Pevkur, a dat mai multe detalii despre acest incident. El a explicat că radarele aeriene şi sistemele forţelor aeriene au detectat posibila ameninţare, urmărind drona înainte ca ea să pătrundă în spaţiul aerian estonian, relatează publicația Delfi.
Avionul românesc a doborât drona între lacul Võrtsjärv şi oraşul Põltsamaa, iar aceasta a căzut într-o zonă mlăştinoasă. "În prezent continuăm operaţiunile de căutare", a transmis ministrul, precizând că ancheta este coordonată de serviciul estonian de securitate internă (KAPO).
Pevkur a menţionat că drona care a pătruns în Estonia este, probabil, de provenienţă ucraineană.
Comandantul Forţelor Aeriene din Estonia, generalul de brigadă Riivo Valge, a precizat că ținta a fost identificată vizual înainte de a fi deschis focul, iar prima rachetă lansată a lovit drona.
Kievul, scuze pentru Estonia
Ministerul ucrainean de Externe a acuzat Moscova că a redirecționat intenționat drone ucrainene pe teritoriul NATO și a prezentat scuze pentru incidentul de astăzi.
„Prezentăm scuze Estoniei și tuturor prietenilor noștri baltici pentru astfel de incidente neintenționate”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Heorhii Tîhîi, citat de Kiev Independent.
Începând din martie, mai multe drone ucrainene rătăcite au pătruns în spaţiul aerian al statelor baltice, membre NATO, care se învecinează cu Rusia şi cu aliatul acesteia, Belarus.
Kievul a susţinut în mod constant că dronele rătăcite au fost lansate pentru a lovi ţinte militare din Rusia, dar au fost deviate de interferenţele ruseşti.
Unele dintre drone s-au prăbuşit şi au explodat, inclusiv două drone care au lovit şi au provocat un incendiu la o unitate de stocare a petrolului din Letonia, la 7 mai.
Prezența dronelor în spațiul aerian leton a dus la o criză guvernamentală. Ministrul Apărării, Andris Spruds, și-a dat demisia, după ce două drone ucrainene au pătruns dinspre Rusia în Letonia și au lovit unități de stocare a petrolului.
România rămâne țara cu cele mai mari dobânzi din regiune. Cum a ajuns Ungaria să se împrumute mai ieftin
Există un viitor pentru AUR+PSD? Cine îl pregătește?
Prima mutare făcută de Universitatea Craiova după câștigarea titlului
Băluță dă înapoi după controversele cu „Parcul Donald Trump” și îi lasă pe cetățeni să aleagă numele. Maia Sandu conduce detașat în primele ore
