Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro, pentru încălcarea normelor de concurență în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Unele dintre instituțiile de credit vizate de sancțiuni au anunțat deja că vor contesta decizia în instanță.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat duminică la Digi24 că investigația nu a identificat un cartel clasic între bănci, ci un schimb de informații între instituțiile implicate în procesul de stabilire a ROBOR.
Autoritatea de concurență susține că băncile participante la procedura de fixing ROBOR și-au coordonat comportamentul prin schimburi de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, în loc să transmită cotații independente.
„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme.
Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, citat de News.ro.
Chirițoiu: Nu a fost un cartel clasic
Președintele Consiliului Concurenței a precizat că investigația nu a identificat o înțelegere explicită între bănci pentru stabilirea unui anumit nivel al ROBOR, ci un schimb de informații care nu ar fi trebuit să existe între concurenți.
„Nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR. Problema principală este că o bancă vede cât cotează altă bancă, plus faptul că ei au schimbat informații între ei, au discutat metodologii și aşa mai departe. Deci prea multă colaborare, prea mult schimb de informații între firme care sunt concurente”, a declarat Bogdan Chirițoiu.
De ce contează ROBOR pentru credite
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare și influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate firmelor, autorităților publice locale și altor persoane juridice. ROBOR contează și pentru persoanele fizice care au credite luate înainte de 2019 și nu au cerut trecerea la IRCC.
Potrivit Consiliului Concurenței, în procedura de fixing, cotațiile ferme transmise de bănci ar fi trebuit să fie independente. Autoritatea susține însă că băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților.
Consiliul explică faptul că independența acestor cotații este importantă mai ales pentru maturitățile la care volumul tranzacțiilor efective este redus, cum sunt cele la 3, 6 și 12 luni. În aceste cazuri, media tranzacțiilor efective nu poate fi folosită ca indicator relevant, iar nivelul ROBOR rezultat din fixing ajunge să fie folosit la calculul unor dobânzi.
Un nivel mai ridicat al ROBOR poate fi favorabil creditorilor, dar îi afectează direct pe consumatorii și debitorii ale căror contracte sunt raportate la acest indice.
„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a mai declarat Bogdan Chirițoiu.
Ce amenzi au primit băncile
Amenzile au fost aplicate astfel:
- Banca Comercială Română SA – 577,36 milioane lei;
- BRD-Groupe Société Générale SA – 412,47 milioane lei;
- Banca Transilvania SA – 875,74 milioane lei;
- Banca Transilvania SA, pentru fapta realizată de OTP Bank România SA – 85,03 milioane lei;
- ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București – 405,91 milioane lei;
- Raiffeisen Bank România SA – 442,49 milioane lei;
- Exim Banca Românească SA – 96,49 milioane lei;
- CEC Bank SA – 332,98 milioane lei;
- UniCredit Bank SA – 431,03 milioane lei;
- Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA – 28,1 milioane lei;
- Libra Internet Bank SA – 45,86 milioane lei.
Consiliul Concurenței precizează că decizia vizează încălcarea Legii concurenței și a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.
Instituția amintește că, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în Statele Unite, autoritățile de concurență au aplicat anterior sancțiuni pentru practici similare. În urma problemelor identificate în astfel de cazuri, reglementările naționale privind stabilirea ratei de referință ROBOR au fost îmbunătățite.
Cu toate acestea, Consiliul Concurenței spune că investigația declanșată la sfârșitul anului 2022 a identificat comportamente anticoncurențiale la nivelul băncilor participante la procedura de fixing.
Investigația a parcurs toate procedurile de analiză și control, inclusiv etapa obligatorie de avizare în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.
Băncile au la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale. Aceste planuri vor fi aprobate de Consiliul Concurenței, care spune că astfel băncile vor avea certitudine juridică.
Decizia autorității de concurență poate fi atacată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.
Băncile anunță că vor contesta sancțiunile
Primele reacții ale unor instituții de credit vizate de sancțiuni indică faptul că decizia va fi contestată în instanță.
Directorul general al Băncii Transilvania, Omer Tetik, a susținut că instituția va contesta sancțiunea și a acuzat Consiliul Concurenței că nu înțelege modul de funcționare al sistemului financiar și regulile de calcul ale ROBOR.
„Vom lupta să ne dovedim nevinovăția și să arătăm că BT a acționat corect și legal. Decizia Consiliului Concurenței, în legătură cu «investigația ROBOR», dovedește o profundă lipsă de înțelegere a funcționării sistemului financiar și a regulamentelor privind calcularea ROBOR”, a transmis Omer Tetik.
„Decizia Consiliului Concurenței încurajează populismul și subminează șansele unei relansări economice într-o perioadă complicată pentru țară și economie, perioadă în care sistemul bancar este pilonul principal al stabilității economice”, a mai spus șeful Băncii Transilvania.
În cazul Băncii Transilvania, valoarea cumulată a sancțiunilor ajunge la aproape 961 de milioane de lei.
BRD a anunțat, la rândul său, că va contesta sancțiunea după analizarea motivării deciziei. „BRD își exprimă dezacordul ferm față de concluziile investigației. După comunicarea deciziei și analiza considerentelor pe care se întemeiază, banca va utiliza toate căile legale disponibile pentru a contesta decizia Consiliului Concurenței”, a transmis instituția.
Reprezentanții băncii susțin că instituția a respectat cadrul legal și de reglementare aplicabil și avertizează că efectele deciziei depășesc cazul individual al BRD.
„Impactul reputațional generat de această decizie afectează percepția asupra întregului sistem bancar din România, într-un moment în care stabilitatea și capacitatea lui de a finanța economia sunt esențiale”, a transmis banca.
În replică, Chirițoiu a afirmat că este dreptul instituțiilor de credit să conteste decizia, însă sancțiunile rămân executorii. „Este absolut dreptul lor. Ce este important de precizat însă este că deciziile sunt executorii. Deci, indiferent dacă le contestă în instanță, amenzile trebuie plătite”, a spus acesta.
BNR: ROBOR a urmat evoluția dobânzii-cheie
Banca Națională a României a transmis că decizia Consiliului Concurenței nu vizează regulamentul de tranzacționare agreat de banca centrală. „În privința practicilor invocate de Consiliu, înțelegem că decizia va fi contestată în instanță și se va clarifica cu această ocazie”, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.
La rândul său, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, a respins ideea că evoluția ROBOR ar fi fost determinată de o înțelegere între bănci și a susținut că indicele a urmat evoluția dobânzii-cheie stabilite de banca centrală.
„Nu doar în România au crescut dobânzile, ci și în Cehia, Ungaria, Polonia. Dacă ne uităm la FED și BCE, peste tot dobânzile de piață au crescut. Nu cred că au manipulat bancherii centrali dobânzile”, a afirmat Popa, citat de Digi24.
Potrivit acestuia, creșterea ROBOR a fost consecința directă a politicii monetare adoptate pentru combaterea inflației. „ROBOR a crescut pentru că BNR a crescut dobânda-cheie”, a spus reprezentantul băncii centrale.
Potrivit legislației, amenzile aplicate de Consiliul Concurenței reprezintă venituri la bugetul de stat și sunt puse în executare de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Condamnat definitiv la 5 ani de închisoare pentru o șicanare în trafic. Judecătorii au încadrat fapta ca tentativă de omor
Liverpool s-a decis în privința lui Andrei Rațiu
Firmele care angajează elevi și studenți în vacanță pot primi bani de la stat
Orașul european care interzice consumul de alcool pe străzi și în spațiile publice, din cauza caniculei
