Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro, pentru încălcarea normelor de concurență în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Autoritatea de concurență susține că băncile participante la procedura de fixing ROBOR și-au coordonat comportamentul prin schimburi de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, în loc să transmită cotații independente.
„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme.
Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, citat de News.ro.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare și influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate firmelor, autorităților publice locale și altor persoane juridice. ROBOR contează și pentru persoanele fizice care au credite luate înainte de 2019 și nu au cerut trecerea la IRCC.
Potrivit Consiliului Concurenței, în procedura de fixing, cotațiile ferme transmise de bănci ar fi trebuit să fie independente. Autoritatea susține însă că băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților.
Consiliul explică faptul că independența acestor cotații este importantă mai ales pentru maturitățile la care volumul tranzacțiilor efective este redus, cum sunt cele la 3, 6 și 12 luni. În aceste cazuri, media tranzacțiilor efective nu poate fi folosită ca indicator relevant, iar nivelul ROBOR rezultat din fixing ajunge să fie folosit la calculul unor dobânzi.
Un nivel mai ridicat al ROBOR poate fi favorabil creditorilor, dar îi afectează direct pe consumatorii și debitorii ale căror contracte sunt raportate la acest indice.
„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a mai declarat Bogdan Chirițoiu.
Ce amenzi au primit băncile
Amenzile au fost aplicate astfel:
- Banca Comercială Română SA – 577,36 milioane lei;
- BRD-Groupe Société Générale SA – 412,47 milioane lei;
- Banca Transilvania SA – 875,74 milioane lei;
- Banca Transilvania SA, pentru fapta realizată de OTP Bank România SA – 85,03 milioane lei;
- ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București – 405,91 milioane lei;
- Raiffeisen Bank România SA – 442,49 milioane lei;
- Exim Banca Românească SA – 96,49 milioane lei;
- CEC Bank SA – 332,98 milioane lei;
- UniCredit Bank SA – 431,03 milioane lei;
- Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA – 28,1 milioane lei;
- Libra Internet Bank SA – 45,86 milioane lei.
Consiliul Concurenței precizează că decizia vizează încălcarea Legii concurenței și a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.
Instituția amintește că, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în Statele Unite, autoritățile de concurență au aplicat anterior sancțiuni pentru practici similare. În urma problemelor identificate în astfel de cazuri, reglementările naționale privind stabilirea ratei de referință ROBOR au fost îmbunătățite.
Cu toate acestea, Consiliul Concurenței spune că investigația declanșată la sfârșitul anului 2022 a identificat comportamente anticoncurențiale la nivelul băncilor participante la procedura de fixing.
Investigația a parcurs toate procedurile de analiză și control, inclusiv etapa obligatorie de avizare în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.
Băncile au la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale. Aceste planuri vor fi aprobate de Consiliul Concurenței, care spune că astfel băncile vor avea certitudine juridică.
Decizia autorității de concurență poate fi atacată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.
Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenția Națională de Administrare Fiscală este cea care pune în aplicare decizia de sancționare și execută amenzile.
Generalul Dorin Toma: Explozia dronei putea fi anticipată. Sunt programate să se autodistrugă
SUA ar putea renunța la desfășurarea rachetelor Tomahawk în Germania. Războiul cu Iranul a golit stocurile și schimbă planurile NATO
Antrenoarea Mirrei Andreeva, verdict înainte de finala Roland Garros: ”Meciurile ei îmi aduc aminte de ale mele”
Nivel maxim de alertă privind riscul de spionaj israelian. Americanii suspectează interceptări în negocierile cu Iranul
