Premiul Nobel pentru Fizică 2026 a fost acordat belgianului Francis Halzen, omul de știință care a transformat o bucată uriașă de gheață de la Polul Sud într-un detector capabil să ne aducă informații despre unele dintre cele mai îndepărtate și spectaculoase fenomene din Univers.
Academia Regală Suedeză de Științe l-a premiat marți pe Halzen „pentru contribuțiile decisive aduse Observatorului de neutrini IceCube și descoperirii neutrinilor de înaltă energie de origine astrofizică”.
Dar ce înseamnă, mai exact, această descoperire? Academia Regală Suedeză de Științe explică pe înțelesul publicului mecanismul în materialul dedicat Premiului Nobel pentru Fizică 2026.
Particulele-fantomă care ne traversează corpul
Neutrinii sunt particule extrem de mici, fără sarcină electrică, care se găsesc peste tot în Univers. Sunt atât de greu de detectat încât pot traversa materia aproape fără să interacționeze cu ea. Miliarde de neutrini trec prin corpul nostru în fiecare secundă fără ca noi să simțim ceva. Tocmai această proprietate îi face însă extrem de valoroși pentru oamenii de știință.
Lumina și alte particule care călătoresc prin spațiu pot fi absorbite, deviate sau își pot pierde din energie. Neutrinii, în schimb, pot străbate distanțe cosmice enorme aproape fără să fie modificați. Astfel, ei pot transporta până la Pământ informații despre locul în care s-au născut.
Cu alte cuvinte, sunt un fel de mesager aproape neatins care vine din adâncul Universului.

Un kilometru cub de gheață transformat într-un detector
Problema este că tocmai pentru că neutrinii trec atât de ușor prin materie sunt extraordinar de greu de prins. Francis Halzen a propus încă din 1988 o soluție neobișnuită: folosirea gheții de la Polul Sud pe post de detector. Ideea a dus în cele din urmă la construirea IceCube, un observator alcătuit din mii de senzori instalați în adâncul gheții Antarcticii și răspândiți într-un volum de aproximativ un kilometru cub.
Cei mai mulți neutrini trec prin el fără să lase nicio urmă. Foarte rar, însă, unul interacționează cu materia din gheață. În urma procesului apar particule care produc o foarte slabă sclipire de lumină. Senzorii IceCube o înregistrează, iar cercetătorii pot reconstrui energia și direcția din care a venit neutrinul.
De ce contează descoperirea
Universul are propriile sale „acceleratoare” naturale, mult mai puternice decât cele construite de oameni pe Pământ. În apropierea unor obiecte și fenomene cosmice extreme, particulele pot ajunge la energii uriașe. Oamenii de știință încearcă de mult să afle exact unde și cum se produc aceste fenomene.
IceCube le-a oferit o metodă complet nouă de a căuta răspunsul. Observatorul, finalizat în 2011, a detectat neutrini cu energii foarte mari veniți de mult dincolo de Sistemul Solar.
Practic, astronomii au primit o nouă modalitate de a privi Universul. Nu prin lumina captată de telescoape, ci prin particule care pot ajunge la noi aproape neatinse din locurile în care s-au produs.
„Francis Halzen a condus o echipă internațională de cercetători și ingineri care ne-a oferit un instrument fantastic. Tenacitatea și viziunea sa științifică au deschis calea către un nou tip de astronomie”, a explicat Mark Pearce, președintele Comitetului Nobel pentru Fizică.
Ce mai putem afla
IceCube continuă să înregistreze neutrini. Cercetătorii speră ca aceștia să îi ajute să identifice mai bine locurile din Univers unde particulele sunt accelerate la energii extreme și să înțeleagă fenomene cosmice pe care nu le putem studia suficient doar cu telescoapele obișnuite.
Există chiar posibilitatea ca aceste observații să scoată la iveală fenomene cosmice pe care oamenii de știință încă nu le cunosc.
Francis Halzen este profesor la University of Wisconsin-Madison. Premiul este în valoare de 12 milioane de coroane suedeze, echivalentul a aproximativ 1,06 milioane de euro.
Următoarele Premii Nobel vor fi anunțate miercuri, 7 octombrie, pentru Chimie, joi pentru Literatură și vineri pentru Pace. Premiul pentru Științe Economice va fi anunțat luni, 12 octombrie.
