România și Italia conduc o inițiativă prin care 17 state membre ale Uniunii Europene cer menținerea fondurilor pentru agricultură și dezvoltare regională în viitorul buget comunitar.
Demersul, coordonat de premierul italian Giorgia Meloni și de președintele României, Nicușor Dan, se opune reducerilor propuse de Germania și de alte cinci țări și pune presiune asupra negocierilor privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034.
Cele 17 guverne au transmis vineri o scrisoare adresată premierului irlandez Micheál Martin, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE.
Semnatarii cer ca finanțarea pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună (PAC) să fie păstrată la nivelul actual în viitorul Cadru Financiar Multianual.
„Considerăm, prin urmare, că finanțarea totală pentru Politica de Coeziune și PAC trebuie menținută în următorul CFM”, se arată în scrisoarea citată de Politico.
Inițiativa este susținută de Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.
Giorgia Meloni și Nicușor Dan au coordonat demersul și vor găzdui o reuniune informală a celor 17 state în marja următorului Consiliu European, programat pentru 15 și 16 octombrie.
Germania cere reduceri de sute de miliarde de euro
Inițiativa celor 17 state se confruntă cu opoziția unui grup de șase țări, condus de Germania, care solicită reduceri de câteva sute de miliarde de euro în viitorul buget european. Berlinul și aliații săi au transmis, la rândul lor, o scrisoare comună în care cer diminuarea cheltuielilor.
Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028-2034 un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, cu o redistribuire a sute de miliarde de euro din fondurile pentru agricultură și coeziune către priorități precum apărarea și competitivitatea.
Grupul celor 17, cunoscut drept „Prietenii Coeziunii”, avertizează că noi reduceri ale fondurilor agricole și regionale ar slăbi bugetul european și ar putea diminua sprijinul public pentru proiectul european.
Dispute privind taxele europene și rambursarea datoriei
Un alt punct sensibil al negocierilor îl reprezintă introducerea unor noi surse de venit la nivelul UE. Comisia Europeană a propus cinci taxe noi, estimate să aducă 66 de miliarde de euro anual. Pachetul este susținut puternic de Franța, însă unele guverne se opun anumitor măsuri, de teama unui impact disproporționat asupra propriilor economii.
În scrisoarea lor, cele 17 state cer ca noile resurse proprii ale Uniunii să fie „autentice, echitabile, simple și să nu aibă un caracter regresiv”.
Semnatarii solicită, de asemenea, amânarea rambursării datoriei contractate în timpul pandemiei de Covid-19, ale cărei costuri sunt estimate la 25 de miliarde de euro pe an, și resping menținerea reducerilor de contribuții acordate unor state mai bogate.
Documentul de negociere pregătit de președinția irlandeză va sta la baza discuțiilor dintre liderii celor 27 de state membre la summit-ul european din octombrie.
Țările UE încearcă să ajungă la un acord până la sfârșitul anului, înainte ca alegerile naționale programate în Franța, Polonia și Italia să complice negocierile.
După 22 de ani, din decembrie, s-ar putea circula pe A3 Suplacu de Barcău - Chiribiș. Până de Crăciun, șanse pentru legătura până la graniță
De unde vine pericolul: "Bătrânul" Robert Lewandowski, în formă înaintea meciului Polonia - România
COTAR dă termen până luni pentru remedierea TollRo: „Parcă suntem proștii Europei”
O dronă a căzut în Tulcea, deși nu a fost detectată de radare când a trecut granița
