Persoanele și companiile care au avut credite calculate în funcție de ROBOR ar putea solicita despăgubiri în instanță după publicarea motivării deciziei prin care Consiliul Concurenței a amendat zece bănci pentru coordonarea comportamentului în procedura de stabilire a indicelui.
Anunțul a fost făcut luni de președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, la o zi după ce instituția a aplicat amenzi totale de 3,73 miliarde de lei în dosarul ROBOR, cea mai mare sancțiune din istoria autorității.
Decizia poate sta la baza unor procese civile
Întrebat dacă debitorii care au plătit rate calculate în funcție de ROBOR își pot recupera în instanță o parte din bani, Chirițoiu a spus că legislația europeană permite astfel de acțiuni.
„Există legislație europeană în sensul ăsta, există o directivă privind despăgubirile, dar pentru asta trebuie o acțiune subsecventă. Deci, după ce avem decizia noastră, în baza ei, se pot face cereri în procese civile”, a declarat șeful Consiliului Concurenței.
El a precizat însă că instituția nu stabilește și nu cuantifică eventualele prejudicii produse clienților.
„Decizia noastră, ca toate deciziile pe care le luăm, nu cuantifică prejudicii. Nu există practică în Europa să facem așa ceva. (…) Nu avem aceste date, legea nu ne cere așa ceva și ne-ar îngreuna atât de mult activitatea, încât ne-ar putea-o bloca”, a explicat Chirițoiu.
Ce spune Consiliul Concurenței despre influențarea ROBOR
Potrivit șefului autorității, investigația nu a descoperit existența unui cartel clasic în care băncile să fi stabilit direct nivelul ROBOR.
„Nu e un cartel, nu e ceva de genul «ne-am întâlnit într-o sală și am stabilit că mâine o să fie 7,5». (…) E un schimb de informații, stabil de metodologii, comunicări între ei”, a afirmat Chirițoiu.
Acesta a explicat că reprezentanții băncilor participante la fixing puteau vedea în timpul procedurii ce cotații transmiteau ceilalți participanți și se puteau influența reciproc. „Ce spunem noi: nu e ok să facă treaba asta. Au încălcat regulile de concurență, nu le obliga nimeni să facă acest lucru”, a adăugat el.
În același timp, șeful Consiliului Concurenței a subliniat că efectele asupra ROBOR ar fi fost limitate. „Vorbim de fracțiuni de procente. (…) Vorbim de fluctuații mici în interiorul acestui culoar”, a spus Chirițoiu, referindu-se la intervalul în care dobânda este influențată de politica monetară a BNR.
Creditele afectate și perioada de tranziție
Potrivit acestuia, eventualele efecte s-au răsfrânt asupra creditelor în lei legate de ROBOR, atât pentru populație, cât și pentru companii.
În schimb, creditele calculate pe baza IRCC nu sunt afectate direct, deoarece acest indice este construit pe baza tranzacțiilor efective din piață, nu pe baza cotațiilor transmise de bănci.
Consiliul Concurenței va acorda băncilor o perioadă de 60 de zile de la comunicarea motivării deciziei pentru a-și modifica practicile. „Nu vrem să perturbăm piața, nu vrem să oprim funcționarea ROBOR-ului. Ideea este să-l îmbunătățim, nu să-l blocăm”, a afirmat Chirițoiu.
El a recunoscut că România nu are încă experiență cu procese de despăgubiri bazate pe legislația concurenței. „În România n-am avut niciodată despăgubiri bazate pe Legea concurenței, deci n-am idee să vă spun cum vor acționa instanțele”, a spus acesta.
Amenzi de 3,73 miliarde de lei pentru zece bănci
Duminică, Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei pentru coordonarea comportamentului în procedura de stabilire a ROBOR.
Cea mai mare sancțiune a fost aplicată Băncii Transilvania – 875,74 milioane de lei, la care se adaugă încă 85,03 milioane de lei pentru fapte atribuite fostei OTP Bank România.
Au mai fost amendate Banca Comercială Română (577,36 milioane lei), Raiffeisen Bank România (442,49 milioane lei), UniCredit Bank (431,03 milioane lei), BRD-Groupe Société Générale (412,47 milioane lei), ING Bank Amsterdam Sucursala București (405,91 milioane lei), CEC Bank (332,98 milioane lei), Exim Banca Românească (96,49 milioane lei), Libra Internet Bank (45,86 milioane lei) și Banca Comercială Intesa Sanpaolo România (28,1 milioane lei).
„Este cea mai mare amendă pe care a acordat-o Consiliul Concurenței. Nu e cea mai mare procentual, dar este cea mai mare ca valoare nominală”, a declarat Bogdan Chirițoiu.
Un român și un ucrainean, reținuți după ce au fost prinși cu 26 kg de canabis și 4 kg de cocaină ascunse în podeaua mașinii
Cu cât ar putea scădea prețul gazelor naturale după începerea exploatării zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră
Dinamo București are un nou antrenor - oficial
Condițiile PSD pentru susținerea Guvernului Tomac. Un nume de ministru care nu le convine
