România are nevoie de o direcție economică pentru următorul deceniu și nu poate alege între reducerea deficitelor și creștere, spune ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Consolidarea fiscală nu trebuie tratată ca un scop în sine sau ca o simplă obligație față de Bruxelles, ci ca punctul de plecare pentru o economie mai solidă, capabilă să atragă capital și să finanțeze investiții. În același timp, statul trebuie să reducă risipa și cheltuielile ineficiente fără să sacrifice infrastructura, energia, apărarea și investițiile care pot crește capacitatea de producție a României.
Mesajul a fost transmis de Alexandru Nazare după reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, desfășurată pe 18 și 19 septembrie la Dublin.
„Nu reducem deficitul pentru o cifră într-un tabel de la Bruxelles. Îl reducem pentru că un stat care se împrumută excesiv consumă capitalul de care au nevoie companiile, plătește dobânzi mai mari și devine mai vulnerabil exact atunci când lumea devine mai instabilă”, afirmă ministrul.
În viziunea sa, reducerea deficitului trebuie să se traducă într-un beneficiu economic concret: „Deficit mai mic, credibilitate mai mare și costuri de finanțare mai mici trebuie să însemne mai mult capital disponibil pentru economia românească.”
Nazare respinge astfel ideea unei alegeri între austeritate și dezvoltare. România, spune el, are nevoie de ambele componente: să reducă acele cheltuieli ale statului care nu produc rezultate, dar în același timp să protejeze investițiile care pot susține creșterea pe termen lung. Asta înseamnă infrastructură, energie, apărare și o mai bună conectare economică a țării.
„Nu putem cere permanent mai multe resurse economiei”
România nu poate controla evoluțiile geopolitice, prețurile globale ale energiei sau viteza cu care avansează inteligența artificială, spune Nazare, dar poate controla finanțele publice și condițiile în care investesc companiile și capitalul românesc.
„Trebuie să avem curajul să ieșim din logica costului electoral permanent. Responsabilitatea începe cu noi, cei care avem roluri de răspundere în stat, dar nu se termină acolo. De la ministru și până la orice funcționar public, statul trebuie să lucreze pentru cetățean și fiecare leu public trebuie să producă servicii mai bune pentru societate.”
De aici rezultă, în opinia sa, și limita până la care poate merge statul atunci când cere noi taxe sau resurse economiei: „Nu putem cere permanent mai multe resurse economiei fără să cerem, în același timp, mai multă performanță statului.”
România are nevoie de un plan pentru următorii 10 ani
Dincolo de corectarea imediată a dezechilibrelor bugetare, ministrul spune că România trebuie să își definească o direcție economică pentru următorul deceniu. Strategia descrisă de el are câteva componente: reducerea deficitelor, eficientizarea statului, mobilizarea capitalului privat și folosirea investițiilor pentru extinderea capacității de producție.
Dacă aceste lucruri sunt făcute simultan, România poate continua procesul de convergență cu economiile mai dezvoltate ale UE și își poate întări poziția economică regională, susține Nazare.
„Consolidarea fiscală nu este destinația. Este fundația de pe care trebuie să începem următoarea etapă de dezvoltare”, spune Nazare.
Europa discută aceeași problemă: cum transformă stabilitatea în creștere
Declarațiile vin după reuniunea informală ECOFIN de la Dublin, unde miniștrii de Finanțe și guvernatorii băncilor centrale au discutat exact despre creștere, productivitate, investiții și competitivitatea economiei europene. Reuniunea din 18–19 septembrie a fost organizată de președinția irlandeză a Consiliului UE.
Tema generală a fost „Europe’s digital moment”, iar una dintre întrebările centrale a fost cum poate Europa să obțină mai multă creștere și productivitate printr-un sistem financiar mai dinamic și prin noile tehnologii.
La discuții au participat, între alții, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, președintele BCE, Christine Lagarde, și reprezentanți ai instituțiilor europene. Miniștrii au analizat inclusiv impactul inteligenței artificiale asupra productivității, pieței muncii, energiei și geopoliticii.
Concluzia formulată la final de comisarul european Valdis Dombrovskis a fost că AI va deveni una dintre transformările fundamentale ale economiei și securității și că Europa trebuie să treacă de la discuții la construirea unui mediu în care investițiile, inovarea și competitivitatea să poată crește.
Nazare spune că a discutat la Dublin cu Kristalina Georgieva, secretarul general al OCDE Mathias Cormann, președinta BEI Nadia Calviño, Valdis Dombrovskis și ceilalți miniștri europeni despre aceeași problemă mai largă: o Europă care trebuie să investească mai mult, să mobilizeze capitalul privat și să recupereze terenul pierdut în productivitate.
New York Times: Trump vrea să ofere Rusiei acorduri comerciale pentru a opri războiul din Ucraina
Edi Iordănescu a primit o nouă ofertă concretă
Mircea Miclea: România este condusă de „elite extractive”. „Vin la putere să ia resurse pentru ei și partid”, în timp ce școala se prăbușește (Video)
Nicușor Dan merge la ONU, la New York. Va participa cu Mirabela Grădinaru la recepția oferită de Donald și Melania Trump
