Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza privind inflația din România în acest an. Mai exact, BNR estimează că rata anuală a inflației pentru sfârșitul anului 2026 va fi de 5,5%, peste nivelul de 3,9% anticipat în raportul din luna februarie.
Porivit guverntorului BNR, Mugur Isărescu, inflația urmează să urce până la 11%, iar apoi va scădea.
„Va crește până prin iulie. Nici noi nu știm exact, sunt mulți factori. Probabil că se duce până la 11%”, a spus Mugur Isărescu, citat de Mediafax, precizând că, ulterior, inflația ar urma să coboare accelerat.
Guvernatorul BNR a explicat că, potrivit proiecțiilor actuale, inflația ar putea ajunge spre 6% în septembrie, iar la sfârșitul anului s-ar putea situa în jurul nivelului de 5,5%, în funcție de evoluțiile externe și interne.
„Spre sfârșitul anului, 5% și ceva. Sperăm să nu mai fim campioni la inflație în toamnă”, a afirmat Isărescu, adăugând că prognoza este strict condiționată de ipotezele privind conflictul din Orientul Mijlociu și de revenirea la un minim de stabilitate politică și guvernamentală.
Pentru finalul anului următor, BNR estimează o inflație de 2,9%, iar în 2027 revenirea în intervalul țintit de banca centrală, însă guvernatorul a insistat că acest scenariu depinde de factori pe care România nu îi controlează integral.
“Ne trebuie guvern. În mod clar”
Mugur Isărescu a spus că încearcă să transmită un mesaj realist și pozitiv, într-un context în care tensiunile economice și politice pot amplifica percepțiile negative.
El a explicat că lucrurile sunt încă „controlabile”, dar că România are nevoie de stabilitate politică.
”Cineva m-a întrebat: „Ești optimist?” Încerc să fiu pozitiv, văzând această ambalare la nivelul societății, că se prăbușește totul, pică, suntem gata să murim cu toții. Încercăm să fim realiști și pozitivi. Lucrurile sunt controlabile, ne trebuie însă Guvern, în mod clar. Nu putem să ne descurcăm singuri, pentru că sunt mulți factori pe care nu îi stăpânim”, a declarat Isărescu.
”Nu am ţinut cursul artificial”
În cea ce privește cursul valutar, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) a precizat că nu a fost ţinut artificial.
”Fac o precizare pentru că citesc tot felul de lucruri interesante pe la dumneavoastră, cum că e cursul artificial ţinut. Noi nu am ţinut cursul artificial şi asta se vede din evoluţia rezervelor. Trebuia să vindem cantităţi mari de valută ca să fi ţinut cursul jos artificial. Şi atunci cum mai creşteau rezervele internaţionale? Au crescut cu 40 de miliarde în ultimii cinci ani, 40 de miliarde de euro, adică s-au dublat”, a declarat Mugur Isărescu, potrivit News.ro.
El a explicat ce înseamnă acest lucru.
”Am intervenit pe piaţă, dar am intervenit în principal cumpărând valută şi evitând ca leul să se aprecieze. Grosul cumpărărilor le-am făcut nu direct din piaţă, ci de la Ministerul de Finanţe. Cu alte cuvinte, Ministerul de Finanţe, în loc să vândă încasările valutare din fonduri europene, din împrumuturi externe direct în piaţă, cu variaţii foarte mari asupra cursului de schimb, pentru că când au nevoie de banii, de lei, ei nu vând 20 de milioane.
Ne vând nouă un miliard, două miliarde de euro. Şi vă daţi seama, într-o piaţă care este destul de subţire, piaţa noastră valutară, ce înseamnă să vinzi într-o zi un miliard de euro? Înseamnă o apreciere puternică a cursului, pe urmă o depreciere”, a afirmat guvernatorul BNR.
El a precizat că dacă BNR ar fi lăsat Ministerul de Finanţe să vândă surplusul de valută atunci cursul ar fi putut ajunge la 4,4.
”Acum câţiva ani am făcut un calcul că dacă am fi lăsat ca Ministerul de Finanţe să vândă surplusul de valută sau surplusul, ei nu pot să consume la interior valută, cel mult să-şi plătească o parte direct o parte din datorii în valută, dar toate le fac prin Banca Naţională. Dacă nu ne-ar fi vândut nouă şi s-ar fi dus toţi aceşti 40 de miliarde care s-au adunat în rezerva Băncii Naţionale, în piaţa valutară, cursul s-ar fi făcut 4,4, nu ştiu. E o speculaţie contrafactuală, dar e clar că cursul s-ar fi apropiat”, a mai transmis Mugur Isărescu.
El a spus, din nou, că este nevoie să avem cât mai repede un guvern.
”Se pare că la nivelul actual ne putem permite o flexibilitate mai mare a cursului, pentru că rezervele sunt la nivel adecvat. Cursul pare să fie echilibrat pe piaţă. Depinde însă de continuarea constrângerii fiscale, continuarea corecţiei fiscale şi de stabilitatea politică.
Pieţele sunt foarte sensibile la ambii factori: stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern şi continuarea corecţiei fiscale. Şi atenţie, iar mai spun ceva ca să se reţină. De multe ori nu numai faptele strică, şi vorbele. Sunt momente în istoria, cel puţin financiară, când vorbele sunt mai tari decât vorbele spuse aiurea sau în momente nepotrivite”, a mai afirmat Mugur Isărescu.
Cartoful românesc, o specie pe cale de dispariție. Ce a mai rămas din institutul care trebuie să producă soiuri noi
Atac rusesc la granița României: F-16 ridicate de la sol, alertă în Tulcea
Fără acord, fără ieșire: Cum riscă impasul dintre SUA și Iran să declanșeze un nou conflict
Pe cine vrea Zeljko Kopici la barajul pentru Europa dintre FCSB și Botoșani: „Respect ambele echipe, dar...”
