Institutul Național de Statistică aduce azi vești proaste pentru România: economia a scăzut și rămâne în recesiune, iar inflația a crescut și se apropie de 11%. Însă avem şi o revizuire pentru 2025, când în trimestrul III nu a existat scădere economică, aşa cum a anunţat iniţial INS.
Economia României a scăzut în primul trimestru din acest an, atât față de finalul anului trecut, cât și față de același trimestru din 2025.
Astfel, potrivit Institutului Național de Statistică, PIB-ul a scăzut în primul trimestru din acest an cu -0,2% față de ultimul trimestru de anul trecut.
Comparativ cu același trimestru din 2025, economia României a scăzut cu 1,5%.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus estimările privind creșterea economiei românești în acest an, până la 0,7%, de la 1,4% cât prognoza în octombrie, arată cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO), publicat de instituția financiară internațională.
De asemenea, FMI se așteaptă la un avans al PIB de 2,5% în 2027.
Revizuire pentru 2025
INS a revizuit însă datele pentru 2025. Cea mai importantă modificare vizează trimestrul III. Inițial, datele indicau o ușoară scădere economică, de 0,1%, față de trimestrul II, însă noile date arată stagnare.
Concret, rezultatele pentru trimestrul III 2025, comparativ cu trimestrul II 2025, au fost revizuite de la 99,9% la 100,0%. Asta înseamnă că economia nu a mai scăzut în acel trimestru, ci a stagnat.
Prin urmare, recesiunea tehnică nu mai poate fi calculată începând cu trimestrul III din 2025, ci doar pe baza ultimelor două trimestre: trimestrul IV 2025 și trimestrul I 2026.
Inflația, aproape de 11%
Pe de altă parte, rata anuală a inflației a crescut în luna aprilie 2026 până la 10,7%, arată datele Institutului Național de Statistică.
În martie 2026, a fost 9,87%, iar în februarie la 9,3%.
Creșterea a fost cauzată nu de majorarea prețurilor la carburanți sau alimente, ci de un salt major și neașteptat al chiriilor, de +33% într-o singură lună, scrie Biziday.
Potrivit INS, alimentele s-au scumpit în aprilie, față de luna precedentă, cu +0,5%, mărfurile nealimentare cu +0,4% (benzina s-a ieftinit cu -1,2%, iar motorina s-a scumpit cu +2,3%).
Serviciile sunt cele care au influențat semnificativ inflația. Pe lângă chirii, biletele de avion sunt cele care au avut, de asemenea, o creștere semnificativă de tarife, de +27%, dar acest lucru nu este unul neobișnuit în perioada sărbătorilor pascale.
Ce s-a scumpit cel mai mult într-un an
Comparativ cu luna aprilie 2025, cele mai mari creșteri de preţuri s-au înregistrat în aprilie 2026 la servicii, 13,04%.
În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%.
La alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au înregistrat la:
- cafea: 21,76%
- ouă: 14,78%
- carnea de bovine: 12,24%
- fructe proaspete: 11,77%
- lapte de vacă: 10,97%
La mărfurile nealimentare, cele mai creșteri de prețuri au fost la:
- energia electrică: 54,18%
- motorină: 32,68%
- benzină: 22,42%,
- energia termică: 10,7%
- cărțile, ziarele, revistele: 10,37%
- detergenții: 9,45%
- tutunul și țigările: 7,42%
- medicamentele: 4,37%
- gaze: 6,38%
La servicii, cele mai mari creșteri de prețuri s-au consemnat la:
- chirii: 43,78%
- igienă și cosmetică: 15,07%
- apă, canal și salubritate: 15,05%
- servicii de reparații auto: 14,65%
- sistența medicală: 12,61%
După o rată a inflației de 7,3% anul trecut, FMI se așteaptă în acest an la o inflație de 7,8%, față de un nivel de 6,7% prognozat în octombrie.
Anul viitor, rata inflației ar urma să se reducă la 3,9%, potrivit celui mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO), publicat de instituția financiară internațională.
Perspectivele lunilor următoare nu sunt încurajatoare
Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a arătat, marți, că luna aprilie va aduce un nou impuls al inflației, la peste 10%, care afectează consumul deja comprimat încă din februarie, vânzările cu amănuntul fiind în scădere față de anul trecut cu 6,8%.
”În România, în pofida fazei deficitare a cererii din economie, majorarea prețurilor la energie a determinat creșterea inflației peste așteptări în luna martie, la aproape 10%. Principala cauză a fost scumpirea combustibililor cu circa 13%, iar luna aprilie va aduce un nou impuls al inflației, la peste 10%.
Inflația afectează consumul deja comprimat: încă din februarie, vânzările cu amănuntul erau în scădere față de anul trecut cu 6,8%”, a spus Marinescu.
Viceguvernatorul BNR a subliniat că perspectivele lunilor următoare nu sunt încurajatoare.
”Perspectivele lunilor următoare nu sunt încurajatoare, traficul petrolierelor din Golful Persic fiind încă obturat. Dacă tensiunea se prelungește, prețurile ridicate la energie ar putea, prin efecte de runda a doua, să forțeze persistența 'inflației Ormuz' pentru mai multe trimestre”, a precizat Cosmin Marinescu.
Sanitas scoate din nou oamenii în stradă: Peste 15.000 de sindicaliști vor cere retragerea noii legi a salarizării
Băsescu, Moldova și cum ar putea lua Rusia proiectul unirii
Sorana Cîrstea, în sferturi la Roland Garros: Organizatorii au anunțat ora de start
Lacul Herăstrău va fi golit. Rațele ajung pe Lacul Floreasca
