La fel cum teama de o depreciere a leului în raport cu euro a produs panică pe piața valutară în prima parte a săptămânii trecute, în special în rândul populației și firmelor, teama de inflație produce un efect relativ similar și pe bursă, respectiv o îngrămădire a investitorilor de a-și plasa economiile în active cu randament mai mare decât dobânzile bancare.
Asta în contextul în care inflația la lei va crește în perioada următoare și leul își va pierde suplimentar din puterea de cumpărare.
Indicele bursier BET a bifat de altfel noi maxime istorice la închiderea săptămânii, după o creștere de +1,8% joi și de +1,2% vineri, cu o apreciere săptămânală de +5,1% care a dus referința pieței la mică distanță de pragul de 30.000 de puncte (vezi grafic mai jos).
Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a explicat cum acționează psihologia comportamentală a investitorilor.

”S-a văzut în ultimele zile și o creștere pe bursele internaționale (care a influențat pozitiv bursa locală). Dar, în privința burselor, trebuie să ținem cont că sunt 3 active care sunt active de siguranță și care ne protejează la inflație: acțiunile, aurul și imobiliarele.
Și, iarăși, trebuie să ne gândim și care ar fi anticipațiile inflaționiste, pentru că, în general, bursa crește în țările cu inflație ridicată. Cel mai bun exemplu e Turcia. Când sunt anticipații de inflație (ridicată), investitorii vor merge către active care protejează la inflație”, spune Adrian Codirlașu.
Teama de inflație face populația să taie saltelele
Psihologia comportamentală funcționează în straturi, iar panica este una din cele mai puternice sentimente care mișcă piețele, în special când vine vorba de banii populației.
De altfel, la nivelul cel mai de bază – al gospodăriilor – reacția e instinctivă: populația s-a îngrămădit să cumpere euro din același reflex cu care, în criza recentă a carburanților, s-a cumpărat (mult) mai mult carburant de teama că în zilele următoare va fi mai scump sau de teama de penurie.
Ori asta, ori pentru a specula, mai ales având în vedere cât de rapide au devenit tranzacțiile valutare în ziua de astăzi, prin intermediului mobile banking.
În orice caz, agitație s-a înregistrat la mijlocul săptămânii la mai multe case de schimb valutar, unde inclusiv joi, când presiunea de depreciere pe curs s-a calmat (un euro a fost cotat joi de BNR la 5.2661 lei, sub maximul de miercuri de 5.2688, și la 5.2364 vineri), a existat în mai multe cazuri o lipsă de euro, în special în primele ore ale dimineții, conform mai multor relatări, ca urmare a volumelor neobișnuite din ultimele zile.
De notat că, având în vedere deprecierea bruscă a leului din ultimele zile și gradul relativ ridicat de transmitere a cursului de schimb în inflație, BCR și-a revizuit în creștere prognoza pentru inflația medie din 2026 la 8%.
Leul, pe contrasens cu restul monedelor din regiune
De notat totuși că BNR nu a activat încă pârghia dobânzilor de piață monetară, care au rămas stabile, ceea ce confirmă că banca centrală a lăsat cursul să se ajusteze gradual, cu probabile intervenții punctuale pentru a nu scăpa lucrurile din mână.
Vineri, după calmarea panicii, leul s-a apreciat în raport cu euro cu +0,56% la fixingul oficial al BNR, cu o continuă apreciere în orele imediat următoare pe piața valutară interbancară/internațională.
”Ne așteptăm ca BNR să mențină ratele de dobândă neschimbate în următoarele patru trimestre. Deși majorările de dobândă sunt foarte puțin probabile, BNR ar putea înăspri managementul lichidității pentru a contracara presiunile de depreciere asupra cursului de schimb”, arătau recent analiștii BCR Cercetare, cu referire la posibilele mecanisme ale BNR de temperare a deprecierii.
Citește integral articolul Paradoxul: Bursa crește din frică? În plin haos politic și cu recesiunea la ușă, teama de inflație aruncă leii românilor în euro și în acțiuni pe Curs de Guvernare.
