Europenii, aflați în derivă între Rusia și Statele Unite, resimt o stare persistentă de anxietate cu privire la războiul din Ucraina, ostilitatea președintelui Trump, amenințările din partea Moscovei și propriile economii slabe, agravată de impactul războiului din Iran.
Drona care a lovit un bloc de apartamente din România vineri dimineață, rănind două persoane pe teritoriul NATO, ar fi putut fi un accident. Dar n-a făcut decât să amplifice prudența pe care o simt europenii, în timp ce războiul din Ucraina se prelungește, intrând în al cincilea an, scrie jurnalistul Steven Erlanger într-o analiză publicată de New York Times.
Împotmoliți pe front, rușii par să-și asume mai multe riscuri și să-și intensifice amenințările împotriva țărilor care susțin Ucraina. Liderii europeni avertizează asupra unei Rusii militarizate capabile să atace NATO în următorii trei până la cinci ani, iar Donald Trump continuă să ridice îndoieli cu privire la angajamentul Americii față de securitatea europeană.
Îndoielile pe care le seamănă Rusia în Europa
Drona care a lovit România nu a fost deloc începutul unui atac. Totuși, liderii europeni au reacționat în termeni duri la imprudența Rusiei și angajamentul lor față de apărarea colectivă, notează jurnalistul.
Acest lucru a ridicat, inevitabil, noi întrebări cu privire la capacitatea NATO de a-și proteja propriul teritoriu, în ciuda eforturilor de a crea „ziduri de drone” și a organizării Operațiunii Eastern Sentry („Santinela estică”), lansată în septembrie 2025, după o intruziune mai amplă și intenționată a dronelor rusești în Polonia.
Toate aceste îndoieli servesc intereselor președintelui rus Vladimir Putin - divizarea NATO, destrămarea alianței transatlantice și încurajarea Washingtonul de a-și lua trupele și rachetele acasă, lăsând Europa mai vulnerabilă.
Dar Rusia are și un obiectiv imediat, sugerează analiștii. Prin escaladarea atacurilor asupra Ucrainei și avertizând că ambasadele țărilor aliate de la Kiev sunt în pericol, Kremlinul încearcă, de asemenea, să schimbe cursul războiului împotriva Ucrainei.
„Războiul Rusiei nu merge bine, iar campania de atacuri în adâncime a Ucrainei în interiorul Rusiei provoacă din ce în ce mai multe probleme Moscovei, așa că Rusia își intensifică avertismentele cu privire la escaladarea către ceea ce numește hinterlandul strategic, adică țările care susțin Ucraina”, a declarat Hanna Notte, expertă în Rusia la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare.
Atacurile recente și masive ale Rusiei asupra Kievului, capitala Ucrainei, inclusiv cu o rachetă Oreșnik de înaltă tehnologie, laolaltă cu avertismentele adresate ambasadorilor occidentali, reprezintă, de asemenea, o încercare de a recâștiga atenția unei administrații Trump care acordă mai puțină atenție Ucrainei și a devenit preocupată de Iran, a sugerat ea. Dacă Rusia nu poate câștiga războiul în curând, a spus ea, „singura sa speranță este să-l aducă pe Trump înapoi la masa negocierilor și să crească presiunea asupra Ucrainei pentru a soluționa războiul în termenii Moscovei”.
Jocul pe care îl face Rusia
Prin amenințările sale frecvente, intruziunile aeriene și campania de atacuri cibernetice și sabotaj împotriva infrastructurii critice din țările NATO, Rusia încearcă să distragă atenția de la situația de pe frontul din Ucraina, a susținut Jan Techau, directorul pentru Europa al Grupului Eurasia.
„Rusia vrea să extindă problema, să crească presiunea asupra dezbaterilor interne din țările noastre, să încerce să sublinieze că Ucraina nu poate câștiga și că e timpul să împingem Kievul să se așeze”, a spus el. Moscova speră că faptul că întreaga Europă se va simți vulnerabilă și că va specula ostilitatea lui Trump față de NATO și prietenia sa față de Rusia va ajuta această strategie să aibă succes.
Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO, a declarat că rușii încearcă „să escaladeze pentru a dezescalada, pentru a restabili o formă de dominație pentru a putea negocia o concluzie în Ucraina dintr-o poziție de forță”.
Trump îi ține isonul lui Putin
Și declarațiile și acțiunile recente ale administrației Trump contribuie semnificativ la anxietatea europeană, menționează autorul analizei. Furios pentru propriul impas cu Iranul în privința Strâmtorii Ormuz, președintele SUA a atacat puternic țările NATO, numind alianța „un tigru de hârtie”. Secretarul de stat Marco Rubio, un susținător puternic al NATO din punct de vedere istoric, a declarat că, dacă țările NATO nu permit ca bazele lor să fie folosite pentru un război american, atunci se întreabă la ce folosește NATO.
Oficialii americani i-au avertizat pe europeni că trebuie să-și asume responsabilitatea pentru propria apărare convențională, în timp ce Washingtonul mută trupe și echipamente în regiunea Indo-Pacific. Dar au accelerat retragerea mai repede decât se așteptau europenii. Chiar săptămâna trecută, Alexander Velez-Green, un oficial al Departamentului Apărării, le-a declarat aliaților NATO că Pentagonul reduce substanțial forțele pe care intenționa să le trimită în Europa în caz de criză, inclusiv forțele de atac cu rază lungă de acțiune și avioanele de realimentare aer-aer.
Aceasta s-a adăugat la decizia bruscă a domnului Trump de a retrage 5.000 de soldați din Germania, inclusiv o echipă de luptă a brigăzii blindate care începuse deja să se rotească acolo. Măsura a venit după ce cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a criticat tacticile lui Trump în Iran. Oficialii germani se tem că președintele va anula, de asemenea, un plan de a staționa rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune în țara lor.
O posibilă eroare de calcul a lui Trump
După ce Pentagonul a anunțat anularea unei alte brigăzi blindate în Polonia, Trump a declarat că va trimite Poloniei încă 5.000 de soldați pentru că îl place pe președintele polonez, ceea ce a sporit confuzia europeană cu privire la politica americană.
Julianne Smith, fost ambasador al SUA la NATO, a remarcat că exită „atât de multe contradicții în acest moment”, ceea ce a dus la o posibilă eroare de calcul periculoasă din partea lui Putin, care crede că poate fi mai agresiv întrucât alianța este într-un punct slab.
Penuria de rachete de apărare aeriană, în parte din cauza utilizării lor extinse în războiul din Orientul Mijlociu, înseamnă că Ucraina și aliații NATO nici măcar nu pot cumpăra ceea ce au nevoie pentru securitatea lor, a spus ea. Adăugați la acest lucru anunțul american despre retragerea trupelor, a spus ea, „și mă întreb dacă Putin își va asuma și mai multe riscuri, ceea ce nu face decât să sporească anxietatea”.
Rusia nu este deloc subtilă. Steven Erlanger menționează în final declarația lui Dmitri Medvedev, fostul președinte rus pe care Kremlinul îl folosește pentru a emite amenințări extreme și provocatoare: „Ar trebui să realizați că autoritățile voastre au intrat unilateral într-un război cu Rusia. Așa că fiți vigilenți și nu vă lăsați surprinși de nimic. Somnul liniștit s-a terminat.”
T.D.
Patru polițiști rutieri din Capitală, acuzați că au luat mită pentru a mușamaliza un accident
Răsturnare de situație în cazul copilului de doi ani, care a murit pe un tobogan gonflabil la Satu Mare
Ștefan Târnovanu, la un pas de transferul carierei
Un bloc imprimat 3D în doar 34 de zile: proiect record finalizat în Franța
